Categorie: SOLIDAR

  • Strâmbătatea vremurilor

    Strâmbătatea vremurilor

    Autor: Ionel Popa

    Trăim vremurile în care

    Ordinea e întâmplătoare

    Haosul, doar el tronează

    Ești onest?Nu prea contează!

    Multe sunt pe dos acum

    Greu îți mai croiești un drum

    Vei fi naiv să crezi în carte

    Cei cu carte…nu au parte.

    Cei buni ades rămân șomeri

    De fug apoi spre alte zări

    Pentr-un post îți trebuie-o pilă

    De la cei din camarilă.

    Presa nu e ca aldat’

    Să te țină informat

    Ba din contră, cum se pare

    E tot mai părtinitoare

    Zguduie-ne Doamne odată

    Dă-ne judecată dreaptă

    Scapă-ne de lăcomie

    Dă-ne cinste, omenie.

    Dă putere la sărac

    Și la hoț vino-i de hac

    Fă să aibă toți un rost

    Și copiii un adăpost

    Scapă-ne de șarlatani,

    Unii ucid pentru bani

    Dă-ne ordine în țară

    Bunul simț de-odinioară.

  • Ce-ar spune Țepeș

    Ce-ar spune Țepeș

    Autor Ionel POPA

    -Țepeș Vodă, hai de vezi
    Românimea ce-a ajuns,
    O să-ți spun, e greu să crezi
    Duhuri rele ne-au pătruns.

    Cei ce țara o conduc
    Sunt cuprinși de lăcomie,
    În Guvern e balamuc
    Habar n-au de economie.

    Fabrici multe s-au vândut
    La fier vechi pe te miri ce
    Iar șomajul a crescut,
    Criză e la orișice.

    Avem criză în spitale,
    Vai de ei bieții bolnavi,
    Și în școli e mare jale
    Elevii-s tot mai trândavi!

    Dascălii sunt supărați,
    Și-au pierdut din pasiune,
    Nu mai sunt apreciați,
    Școala-i în regresiune.

    Ai nevoie de-o hârtie
    Din sistemul bugetar?
    Vai ce multă apatie,
    Șpagă de nu dai în dar!

    -Alelei, sărman popor
    Grele zile ai ajuns
    De-i Guvernul trădător
    De corupție cuprins!

    De-aș învia, pe dată
    Multe țepe ar trebui,
    I-aș chema la judecată
    Și pe toți i-oi chinui!

    Dar la judecată dreaptă,
    Fără șansă de cruțare,
    Pedepsi-voi după faptă
    Tot ce-ar însemna trădare!

    Trădătorii din Guvern
    Ar fi primii sus în țepe
    Ei vă fac viața infern?
    Asta eu n-o pot concepe!

    Parlamentul a fost votat
    Să dea legi pentru popor
    Dacă asta au uitat
    Va fi vai de mama lor!

    Uite de-a lor interes
    Să vegheze la popor
    Altfel n-aș avea de-ales:
    Țeapă groasă în(trupul) curul lor!

    Justiție multă voi aveți,
    Pentru ce este plătită?
    Să scape băieți deștepți?
    Și lor țeapa li-i sortită

    Puie legi în aplicare,
    Confiște tot ce-i din furat,
    Bage hoții la închisoare,
    De-aia sunt plătiți de stat!

    Interlopi, șpăgari sau hoți
    Vor avea câte o țeapă
    Încrengături de mafioți
    Toți fiind de-aceeași teapă!

    Știu c-aveți un președinte
    Pentru ce a fost ales?
    Nu-i târziu, să ia aminte
    Lase orice interes

    De-și iubește țara, neamul
    Lase lupta între palate
    Că acușa trece anul
    La popor ce-o să arate?

    Cu așa resurse multe,
    Primite de la Dumnezeu
    Cine stă să vă asculte
    Tânguiri și văleleu?

    Strângeți-vă toți grămadă
    Vorba mea să vă trezească
    Și uniți, să dați dovadă
    C-aveți simțire românească!

  • Mai responsabili

    Mai responsabili

    Autor Ionel Popa

    E vremea schimbărilor, frate române
    Răbdarea-i pe sfârşite, doar lupta ne rămâne
    Să-nlăturăm toţi viermii paraziţi ai ţării
    Ce-au sărăcit poporul şi ne-au făcut mizerii

    Corupţia perfida, ucide tineretul
    Că viermilor le place luxul şi bănetul
    Şi-s mulţi pe trupul ţării şi tot mai nesătui
    Devine tot mai greu, cu ei ca să te pui.

    Au un tupeu de vierme, lipsiţi de conştiinţă
    N-au nici un Dumnezeu, sunt fără de credinţă
    Demnitari de frunte, în care am crezut
    Au stors a noastră ţară cum nu s-a mai văzut

    Formând partide frate, viermii au prins putere
    De la an la au tot mai multă avere
    Şi c-o nesimţire de vierme parazit
    Poporul în câţiva ani, jalnic a sărăcit

    Şi-n toate-i debandadă, greu de suportat
    Legile sunt strâmbe, labirint curat
    Poporul sărman, e împins ca să dea şpagă
    Căci asta la toţi viermii le este ce-a mai dragă.

    Şi şpaga e în toate, din minister în jos
    Să fii cinstit acuma e tare anevoios
    Te provoc române, să facem o schimbare
    Pe viermi să-nlăturăm fără vreo cruţare

    Şi dacă au făcut averi ce nu-s justificate
    Fără nici o milă, să fie confiscate
    Şi-om da la medici frate şi-om dota spitale
    Că sunt lipsuri multe şi-i o mare jale

    Şi-om purta de grijă la dascăli, profesori
    Să-i păstrăm în ţară, nu slugi prin alte zări
    Şi-om dota şi şcoala să facă performanţă
    Tineretul astfel să capete speranţă.

    Multe am putea face, după cum se pare
    Însă asta frate, îndeamnă la schimbare
    Oricare dintre noi, un pic mai responsabili
    Hai să arătăm, române, că suntem capabili!

  • Semeni vânt, culegi furtună

    Semeni vânt, culegi furtună

    Autor: Ionel Popa

    Mulţi creştini, precum se pare

    Sunt puşi chiar pe dezbinare

    Uită însă o vorbă bună

    Semeni vânt, culegi furtună!

    Unii ţes intrigi de zor

    Şi-o vreme li-i de ajutor

    Cu o mască şi-nc-o mască

    Vor pe toţi să-i păcălească!

    Înţelepţii ştiu prea bine

    Că minciuna mult nu ţine

    Nu şi cei ce-s insolenţi

    Ei se cred chiar competenţi!

    Se afişează cu tupeu

    Nu ţin cont de Dumnezeu

    De nimic lor nu le pasă

    Până cad singuri în plasă!

    Înţeleptul aşa-ţi grăieşte

    În viaţă totul se plăteşte

    Mult mai mult am câştiga

    Pacea de am promova.

  • Prea multă ceață

    Prea multă ceață

    Autor: Ionel Popa

    E ceaţă, genul acela intens de ceaţă
    În care se pierde mult chiar din… speranţă
    Şi caut, tot caut un licăr de lumină
    Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

    E ceaţă extinsă, la oras si la ţară
    E ceaţă în cap, e ceaţă şi-afară
    Din cauza ceţii ne dăm cap în cap
    E lipsă de lumină şi-i mare handicap.

    Rătăcim bezmetici, că-i ceaţă în ţară
    Unii rătăcesc frustraţi şi pe-afară
    Se agaţă de câte-un licurici crezând că-i lumină
    Uitând că aceştia au viaţă puţină.

    Ce-i ce creează lumină…. înţelepţii
    Nu încap de cei ce au alte concepţii
    Şi care, din tristă întâmplare, oare?
    Formează acea clasă…. conducătoare.

    Şi zilnic această clasă ceaţă sifonează
    O ceaţă ce pare din ce în ce mai deasă
    Iar noi, noi nu mai vedem ce-i bine
    Şi asta face să mă cert eu şi cu tine

    Iată, e multă orbecăială că-i smog
    Produs de-un sistem intens demagog
    Şi caut, tot caut un licăr de lumină
    Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

  • Încă o dată, David învinge pe Goliat!

    Încă o dată, David învinge pe Goliat!

    Ionel POPA

    Încă o dată, David învinge pe Goliat!!! Finala de la Wimbledon din acest an nu a fost una oarecare. A fost una care va rămâne adânc încrustată în tradiția competiției. Asta pentru că lupta a fost deosebită, scoasă parcă din Biblie! Mult mai solida Serena Williams a întâlnit-o pe firava dar isteață și iute, Simona Halep! Scorul dintre ele înaintea acestei partide: 9-1 în favoarea Serenei. E adevărat că precedenta victorie a Simonei a fost una de coșmar pentru Serena, cel puțin pentru o vreme am putea crede(6-0, 6-2 în Grupa Roșie de la Turneul campioanelor din 2014). Din ceea ce a fost Serena Williams a mai rămas doar forța loviturilor și ceva tehnică. Nu mai are mobilitate și nici condiție fizică. Simona a contracarat forța loviturilor Serenei cu un joc inteligent, cu mai multă mobilitate și cu o condiție fizică deosebită.

    O victorie care ridică prestigiul României pe înalte cote. 

    Mulți români am privit partida și Simona ne-a mulțumit pe toți. Acum câteva zile Mihaela Manu de la Media TV Bârlad m-a întrebat dacă am plâns vreodată. Da, recunosc, și victoria de astăzi a Simonei mi-a smuls câteva lacrimi.Și nu neapărat pentru că e româncă. Sportivii din întreaga lume o apreciază și o au de model. În partida de astăzi în care diferența fizică dintre combatante a fost atât de pregnantă, publicul în mare parte a fost alături de Simona. Cu atât mai mult însă că e româncă. Succesele ei mai anihilează din insuccesele clasei politice, din insuccesele în plan economic ale României, din scandalurile din justiție etc. Urmăresc de mult timp cariera ei și i-am fost alături și la bine și la greu. I-am simțit dăruirea, onestitatea, am simțit efortul deosebit pe care l-a făcut și îl face pentru a contracara dezavantajul fizicului. I-am luat apărarea public după finala pierdută la Roland Garros în 2017(https://popaionel68.wordpress.com/2017/06/13/alaturi-de-simona-de-ionel-popa/).

    Mi-amintesc cum era înfierată atunci. Poate că toți cei ce i-au adus jigniri atunci ar trebui să-i ceară scuze acum. Bine ar fi să-și însușească lecția: cu campionii trebuie să ai răbdare. Însă pentru asta trebuie să învățăm să recunoaștem semnele unui viitor campion. Abnegație, stăruință, modestie, rezistență, astea toate le-am văzut la Simona. De multe ori ne grăbim să aruncăm cu piatra. Cel mai grav au greșit cei ce au aruncat jigniri la persoană. Una e să critici jocul, alta e să critici persoana! Și unii din detractori au fost din rândul presei.

    Cu adevărat Simona Halep e cel mai bun model pentru sportivi și ar trebui să fie și pentru ai noștri. Dacă cineva spune că nu are succes fiind prea scurt, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e prea slab, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e din România și nu are cum să aibă succes, o putem da exemplu pe Simona! Și o putem da ca exemplu și în alte activități în care consecvența, seriozitatea în pregătire, abnegația, stăruința dragii mei, sunt mult mai importante decât alte calități!

    Felicit din toată inima pe Simona Halep, părinții acesteia, staff-ul ei și pe toți cei ce au fost și sunt implicați în succesele de până acum!

    Simona a intrat deja în rândul legendelor și datorită ei, România este acum mai cunoscută pe planetă. 

    Îi dorim o carieră cât mai lungă și încununată de succese! 

    Așa s-o ajute Dumnezeu!

  • Ai grijă, române

    Ai grijă, române

    Ionel Popa

    O, tu române, cel harnic şi cinstit
    Aşa uşor, se pare, te laşi păcălit
    Te mint, cu nesimţire, când îţi cer votul
    Ajunşi iar la putere, ei uită totul.

    Ai inima creştină şi încredere naivă
    Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
    Devin budihace, ajunşi în Parlament
    Îşi văd de interese, tu mergi la faliment.

    Dar până când, române, atâta umilinţă
    De ce să suferi tu, ce ai multă credinţă?
    De ce ai tăi copii, să crească în sărăcie
    Cum poţi tu suporta, aşa netrebnicie?

    De la un an la altul, ciocoii se-nmulţesc
    Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
    De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
    În întreg sistemul, e multă nepăsare

    Mor oamenii cu zile, că sunt lipsuri multe
    Medici mai puţini, cin’ să te consulte?
    Şcolile se pare, sunt tot mai neglijate
    Tineri intră-n viaţă, cu mai puţină carte

    Ai grijă române, ei au un concept
    Să depinzi de stat şi să le fii adept
    Tu însă vei lupta, dând tot ce-ai bun în tine
    Să nu depinzi de nimeni, de vrei să-ţi fie bine.

  • Nu înstrăina pământul

    Nu înstrăina pământul

    Ionel Popa

    Ţărane drag din aste vremuri, vin la tine cu un sfat

    Pământul acesta strămoşesc, nu-i bine de înstrăinat

    Chiar de viaţa este grea şi nu-s bani de cheltuială

    Caută alte soluţii, ai mai multă chibzuială

    Pentru ce luptau răzeşii, la chemarea lui Ştefan?

    O bucată de pământ, să-l cultive an de an

    Şi să-l lase moştenire la nepoţi şi strănepoţi

    Tu să ţii dar la pământ şi ai să-l ari cum ai să poţi.

    Cuza-Vodă domnitorul, după ce-a unit o țară

    Ascultându-l pe țăran, a făcut reformă agrară

    Pe clăcași i-a slobozit, punându-i în libertate

    Și pământ le-a dăruit, să trăiască în demnitate

    Când a fost război cu turcii, la Smârdan sau Plevna

    La ce visa oare Curcanul, de unde-i venea lui râvna

    De n-o știi, ți-o spun acuma, ai la ce să te gândești

    Tot pământul îi da avântul, pe redutele turcești

    Ce şi-au dorit ţăranii, când la Flămânzi s-au răsculat?

    Îţi mai aminteşti tu oare? Noi vrem pământ! – ei au strigat

    Răscoala a cuprins o ţară, fără pământ erau argaţi

    Mulţi s-au jertfit atuncea, de gloanţe fiind seceraţi.

    Când a fost mobilizare, pentru a lupta cu nemții

    Doar pământ au vrut țăranii, fără a avea alte pretenţii

    La Oituz sau Mărășești, cu eroism s-au avântat.

    La străini să dăm pământul, oare n-ar fi cu păcat?

    Când comuniştii, fără milă, luă pământul la ţărani

    Unii au plătit cu viaţa, alţii închişi pe mai mulţi ani

    Colectivizând cu forţa, le-a luat aproape totul

    Dependentă fiind de stat, ţărănimea-şi pierdea rostul

    Dar a fost o nouă şansă, o revoluţie de Crăciun

    Când şi ţăranii au sperat, c-or să scape de surghiun

    Şi se străduie acuma, să reînvie tot ce-a fost

    Nu e simplu, cum se pare, să-şi găsească iarăşi rost

    Însă zic să facem totul, să reînviem  noi satul

    Vom reînvăţa cu drag, meşteşuguri şi aratul

    Şi-om încinge hore-n centru, cum aveam la sărbători

    Şi-om aduce acasă fii, rătăciţi prin alte ţări.

  • Supărare de țăran

    Supărare de țăran

    Ionel Popa

    Un sfert de veac  au așteptat

    Visând la viață bună

    Guvernele s-au tot schimbat

    La toate-o fost minciună.

    Au suferit cuminți, fideli

    Scrâșnind umili din dinți

    Victime-a multor greșeli

    Le-au dus cu mult bun simț.

    Se simt acum profund trădați

    De cei în care au crezut

    În timp ce alții-s mai bogați

    Ei doar au decăzut.

    Bătrâni au mai rămas în sat

    Din fosta răzeșime.

    La mulți copii le-au plecat

    Rătăcind prin lume.

    Guvernanții,  bată-i Domnul

    Ii bagă-n seama doar la vot

    Când le promite raiul

    De fapt, ei papă tot!

    Că-s transformați în budihace

    Și-i greu să fie săturați

    Când de-o vreme încoace

    Vor tot mai bogați!

    Se vând  ușor la cel străin

    Ca Iuda, biblic trădător

    Având sufletul hain

    ……..Cozi de topor!

  • Badanta

    Badanta

    Ionel Popa

    Vieni quando ti chiamo! striga bătrâna insistent
    Folosind şi clopoţelul s-arate că e urgent
    Şi badanta auzindu-l, sosi-ntr-o clipă de pe-afară
    Speriată să nu cadă, bătrâna nonagenară

    O îngrijea de câţiva ani, cu o foarte mare grijă
    Chit că bătrâna-i bolnavă şi nu merge nici în cârjă
    De multe ori o necăjeşte, egoism de om senil
    Să-i suporte orice toană, uneori e dificil

    Părăsise România pe când criza-i dete brânci
    Mai mulţi bătrâni tot îngrijise, zece ani-îs de atunci,
    Rând pe rând s-au dus la Domnul ei scăpând de suferinţă
    Pentru ea un alt bătrân, a însemnat multă voinţă!

    Dar programul cu bătrâna nu e chinul cel mai mare
    Uşurel s-ar descurca, chiar de-i viaţă de-nchisoare
    Cel mai greu de suportat, este dorul de familie
    Să stea departe de copii, asta mult o chinuie

    Tristeţe mare o cuprinde, iarna pe la Sărbători
    Când petrece cu bătrâna, nici vorbă de urători
    Se uită jalnic pe la geam, gându-i zboară în depărtare
    Purtând un dor imens de casă, un dor atât de mare!

    Speră ca şi-n România să-şi poată găsi un rost
    Să se-ntoarcă iar acasă şi să fie cum a fost
    Ea se simte ca într-o cursă, din care nu ştie a scăpa
    De ţară s-a înstrăinat, în Italia n-ar mai vrea

    Iată însă, Parkinson-ul, pe bătrână a-nţepenit
    Fără multă suferinţă, şi-a dat obştescul sfârşit
    Iar badanta, om cu suflet, începe-n lacrimi s-o bocească
    Rudele de la priveghi, nu ştiu cum s-o mai oprească

    În plânsul ei e multă jale, tot nădufu-şi descărca:
    Viaţa ca de închisoare, efortul de a se descurca
    Lacrimi sunt pentru copiii, rămaşi cu bunicii în ţară
    Şi pentru aceştia fiind bătrâni, grija asta-i o povară

    Badante-s multe în Italia, ca şi în întregul Occident,
    Femei ce îngrijesc bătrânii, responsabil, evident
    Îşi sacrifică ani din viaţă, câştigând o pâine amară
    Domnul să le ocrotească, să le-aducă iar în ţară.


    Note:
    Badante – aşa numesc italienii femeile ce îngrijesc bătrâni la domiciliu
    Vieni quando ti chiamo! – Vino când te chem! (traducere din lb. italiană)