Ionel Popa – președintele Asociației „Solidar”

Dragi prieteni ai Asociației „Solidar”

În Decembrie anul acesta s-au împlinit 6 ani de la primele noastre acțiuni!
În tot acest timp am putut constata că a crescut mult numărul celor ce fac donații ceea ce ne bucură foarte mult pentru că ăsta a fost scopul pentru care am creat asociația! 
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană multe lucruri benefice se văd în țară însă cel mai vădit, din păcate, constatăm suferința în creștere a satului românesc. 
Ceea ce se întâmplă acum are caracter de noutate pentru poporul român. Este vorba despre emigrație pe ansamblu și mai ales, e vorba despre golirea satelor românești. 
Au mai fost români plecați în afară și în alte perioade istorice. De obicei cei ce plecau erau cei cu bani, fie la studii, fie în scop turistic, fie în scop de afaceri. Dar prea puțin plecau cei din mediul rural. 
De aceea, ne-a rămas în istorie isprava lui badea Cârțan, un țăran mai curios și mai temerar. Acum avem milioane de-alde badea Cârțan! 
Țăranul român a fost legat de glie și a suportat cu stoicism toate vicisitudinile vremurilor chiar dacă de multe ori a trebuit să suporte nedreptăți! 
Tocmai de aceea Liviu Rebreanu lăuda țăranul român în discursul de primire la Academia Română( Era în anul 1940 ): 
„De fapt ţăranul n’are nume pentru că nu e nici clasă, nici breaslă, nici funcţie, ci poporul însuşi, omul român. Pentru toată lumea, ţăran e sinonim cu Român, pe când orăşan nu, ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii ţăranului.Ţăranul a rămas Român şi sub barbarii cei vechi şi sub cotropitorii ceilalţi; în schimb orăşenii s’au cam arătat Ilirici cu Thurcii, Greci cu Fanarioţii, Ruşi cu Muscalii, Nemţi cu Austriecii, până să devină Români sută în sută, sub Români.”  
Ceva mai înainte, în 1937 Lucian Blaga spunea că „Veșnicia s-a născut la sat”. 
Ce frumos vorbeau cei doi corifei ai literaturii române despre țăranul român! 

Mai trebui reamintit un lucru. Fundamentele poporului român sunt legate de limbă, religie, cultură și tradiții. Satul românesc este cel care a păstrat cel mai bine tradițiile. Satul românesc este cel care a inspirat cultura în măsură foarte mare! 
Limba română a contribuit fundamental la menținerea identității naționale. Chiar și în perioadele când populații românești au fost sub diverse ocupații, nu și-au pierdut identitatea tocmai datorită limbii, religiei și tradițiilor păstrate atât de bine la sate.
Ce constatăm acum? Nu emigrează numai orășenii, emigrează și țăranii. Impactul este devastatator asupra satului românesc dar poate fi devastator asupra poporului român pe ansamblu! Acestui popor îi sunt frânte, fărâmițate fundamentele!
Vedem bătrâni rămași însingurați, vedem copii crescuți în familii monoparentale, vedem copii crescuți de bunici, vedem o creștere foarte mare a divorțurilor, vedem copii traumatizați de lipsa afecțiunii din partea părinților, vedem o populație care nu-și mai găsește rostul în țară! Economia României se poticnește pentru că populația activă muncește în economia altor state. Bugetele statului nostru sunt dezechilibrate și procesul e în creștere! 
Paradoxal, chiar dacă o mare parte din populație a emigrat, spitalele sunt tot mai aglomerate! Populația e din ce în ce mai vlăguită! 
Pe acest fond statul nu mai reușește să facă față necesităților în plan social. Este evident că factorul politic a greșit foarte mult în cei 30 de ani de după revoluție în principal pentru că nu a luat în calcul măsuri de stăvilire a emigrației. Nu a luat măsuri ca românii să-și găsească un rost în țară.
Din contră, masa tot mai mare de asistați social a fost folosită ca masă de manevră în campaniile electorale. Totodată, am văzut în cei 30 de ani multă manipulare, multă demagogie la care s-a adăugat multă birocrație! 
De aceea, solidaritatea între semeni poate ajuta în momentele critice! 
Cât de frumoși sunt românii când sunt la biserică! Am petrecut momente foarte emoționante printre enoriași în ultima perioadă! Românii sunt cuminți, sunt cu bun simț, sunt ospitalieri și săritori! 
Dar cum să mai păstreze aceste calități când sunt manipulați grosolan, când sunt tratați cu nepăsare, când sunt luați peste picior chiar de unii conaționali, când sunt sărăciți? 
Un singur exemplu vă dau: din 2004, adică din perioada de preaderare la UE românii din mediul rural au primit fonduri pentru a-și dezvolta fermele. Care au fost rezultatele? Foarte slabe! De ce? 
Pentru că în același timp au intrat „în cămașa de forță” a Uniunii Europene cum spunea britanicul James Mirrlees, (laureat al Premiului Nobel pentru economie). 
S-au permis importurile de produse agricole fără control, s-au introdus o serie de standarde imposibil de îndeplinit de către fermierii români, li s-a sistat posibilitatea de a mai vinde în târguri și oboare…. Și ei cum să se dezvolte?
Mai nimic din ce producea mediul rural în trecut nu mai este căutat! S-a distrus producția autohtonă într-o măsură greu de imaginat în anul 1990. Ne dovedim ca nație din ce în ce mai slabă, mai vulnerabilă, mai dezbinată….. 
În așteptarea unor vremuri mai bune, a unor conjucturi mai favorabile, trebuie să facem toate eforturile de a rămâne uniți, indiferent unde ne-am afla! Uniți ca popor prin cele patru fundamente: limbă, religie, cultură și tradiții! 
Nu vom putea stăvili influențele globalizării însă putem lupta pentru păstrarea identității naționale și a integrității ca stat.
Noi asta încercăm să facem, să ajutăm pe cei aflați în nevoi acolo unde statul se dovedește neputincios! Să ajutăm familiile cu mulți copii să-i ducă la școală! Să-i ajutăm pe cei năpăstuiți de necazuri, fie că e vorba de incendii, fie că e vorba de inundații, fie că e vorba de probleme de sănătate sau alte probleme.
Am dovedit că putem face multe și mizăm pe sprijinul dumneavoastră în continuare pentru că noi credem că putem face și mai multe! 
Noi nu luptăm cu politicul, din contră, colaborăm cu toți actorii din societate dacă este spre binele românilor! Poate că și clasa politică are nevoie de mai mult timp pentru a se maturiza…. Noi dorim să dezvoltăm empatia, să atragem atenția că o creștere a decalajului dintre oraș și sat nu e bună, că o creștere a emigrației devine din ce în ce mai periculoasă!  
Ion Creangă, pe care îl comemorăm astăzi avea o vorbă:

„N-ar fi rău să fie bine-n ţara asta”!

Voi încheia cu un poem ce aparține britanicului Rudyard Kipling care a fost omagiat ieri(născut pe 30 decembrie acum 154 de ani):

Dacă … – Rudyard Kipling

De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău

Şi l-au pierdut pe-al lor găsindu-ţi ţie vină,

De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău

Să nu-ţi pierzi nici-o clipă încrederea în tine

De poţi s-aştepţi oricât fără să-ţi pierzi răbdarea

De rabzi să fii minţit, fără ca tu să minţi

Sau când hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea

Să vrei a le răspunde, dar nici prin rugăminţi.

De poţi visa, dar fără să te robeşti visării

De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta un ţel,

De poţi să nu cazi pradă nicicând exasperării

Succesul şi dezastrul primindu-le la fel,

De poţi să-auzi cuvântul rostit cândva de tine

Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut,

De poţi să-ţi vezi idealul distrus şi din ruine,

Să-l reclădeşti cu-ardoarea fierbinte din trecut.

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere

Şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut,

Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere

Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput

Iar dacă trupul tău, uzat şi obosit

Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă

Numai prin străşnicia voinţei tale şi astfel,

Să steie peste veacuri aşa cum stă o stâncă.

De poţi vorbi mulţimii fără să minţi şi dacă,

Te poţi plimba cu regii, fără a te-ngâmfa

De nici amici, nici duşmani nu pot vre-un rău să-ţi facă

Pentru că doar dreptatea e călăuza ta,

Şi dacă ştii să umpli minuta trecătoare,

Să nu pierzi nici-o filă din al vieţii tom,

Al tău va fi Pământul, cu bunurile-i toate,

Şi mai presus de toate – vei fi un OM, copilul meu !

Tuturor celor ce ne urmăriți, tuturor celor ce ne susțineți, tuturor românilor, în general, la cumpăna dintre ani avem o urare! Să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelegere şi în sus cu recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri. Așa să ne ajute Dumnezeu! La mulţi ani!