Etichetă: copilărie

  • Povestea unui copil

    Povestea unui copil

    Un copil orfan de mamă,
    Cu un tată mereu beat,
    Zi de zi trăia cu teamă,
    Să nu fie înstrăinat.

    Era harnic și cuminte,
    Muncea pân’ la istoveală,
    Și-avea ținere de minte,
    Și fruntaș era la școală.

    Mai mereu trist și abătut,
    Copilul pe ascuns suspină,
    Că tatăl său iar l-a bătut,
    Fără să aibă vreo vină.

    Să se plângă, n-avea cui,
    Să-l alinte, n-avea cine,
    Se ruga doar Domnului
    Să-i fie și lui mai bine.

    Cine să-l îmbrățișeze,
    Cin’ să-i dea și lui povață,
    Cine să-l încurajeze,
    Să-l îndrume-n a lui viață?

    Anul este pe sfârșite,
    Sărbătorile sosesc,
    Cete vesele, grăbite,
    Plugușorul pregătesc.

    Copilul nostru cel orfan,
    Simte și el un fior,
    Acum, la sfârșit de an,
    Gându-i stă la plugușor.

    Însă-n ziua de Ignat,
    Tatăl porcul vrea să-l taie,
    De cu zori s-a îmbătat,
    Și picioarele-i se-nmoaie.

    Copleșit de neputință,
    Pe copil s-a descărcat,
    Pierzând orice chibzuință,
    Mai apoi l-a și-njunghiat.

    Ce tristețe, ce păcat,
    Să moară-n ajun de Crăciun,
    Un copil nevinovat,
    Un copil atât de bun!

    La știri se laudă progresul,
    Prosperitate e în țară,
    Așa ne spune iar alesul,
    Când la vot ne cheamă iară.

    Dar oare ce fel de progres,
    Când, iată, mor nevinovați?
    Nu-i oare și-un dezinteres
    Al celor ce au fost votați?

    14.01.2023

    În memoria lui Andrei, copilul din Pădureni, județul Vaslui, ucis de propriul tată în preajma Crăciunului din 2022.

  • De n-ajunge Moșul

    De n-ajunge Moșul

    – Mămica mea cea mult iubită,
    De-atâtea griji te văd mâhnită,
    Te-ntreb sfios și tu mă iartă:
    De ce-i amară a noastră soartă? 

    Ce hram poartă Moș Crăciun?
    Mulți zic că este foarte bun.
    La noi oare va veni?
    O minge și eu mi-aș dori… 

    De ai copil, ce poți răspunde?
    E greu să-i spui că n-ai de unde,
    Să-i explici că viața-i grea,
    El știe doar că minge-ar vrea. 

    O lacrimă mama-și ascunde
    Greu își găsește cuvinte…
    Își strânge copilul la piept,
    Și îi răspunde înțelept: 

    – Copile drag, să ai credință,
    Arată tu recunoștință,
    Pentru că ești sănătos,
    Ai părinți și ești frumos. 

    La Moș Crăciun efortu-i mare
    Acum, la sfânta sărbătoare:
    Copiii din orfelinate
    Vor avea prioritate. 

    Orice-ar fi, tu-nvață bine,
    Moșu-i cu ochii pe tine,
    De vei ști mai multă carte,
    Moșul nu te dă deoparte. 

  • Şi dacă n-am ghetuţe

    Şi dacă n-am ghetuţe

    Moș Nicolae, de la copii am aflat,
    Că vei veni, așa… pe înserat,
    Și vei lăsa în ghetuțe tot ce copiii își doresc,
    De-atunci, la asta întruna mă gândesc… 

    Că eu n-am ghetuțe, doar bine știi,
    Cum au, pesemne, mulți alți copii,
    Eu am doar niște încălțări uzate,
    Sunt din cârpă și-s demult purtate. 

    Ghetuțe mie cin’ să-mi ia?
    Sărmana bunicuța mea?
    Că tata nu mai este, știi asta bine,
    Iar mămica nu poate, chiar de e cu mine. 

    Tata în pădure, într-o iarnă, a murit,
    S-a dus s-aducă lemne și viu n-a mai venit,
    Mămica, de durere, s-a-mbolnăvit mai tare,
    Și nu-și mai află, biata, nicicând alinare. 

    Ne poartă acum de grijă draga mea bunică,
    E greu de când bolnavă-i scumpa mea mămică,
    A vândut căprița ca să-mi ia hăinuțe,
    Dar n-are bunicuța bani și de ghetuțe. 

    Și văd cum alți copii ghetuțe cremuiesc,
    Pentru Moșul generos atent le pregătesc,
    Scuză-mi îndrăzneala, te întreb… umil:
    La mine ai să vii? Și eu sunt un copil… 

    Dar știu că tu, Moș Nicolae, aduci și vindecare,
    Eu pot să uit de daruri, nu-i nicio supărare,
    De-ai să-i aduci mămicii un pic de sănătate,
    Bunica-i bătrână… și dacă nu mai poate? 

  • Moș Gavrilă

    Moș Gavrilă

    Moș Gavrilă, cu mustață,
    În fiecare dimineață,
    Copiilor le iese-n cale
    Și le spune-așa, agale.
    Le adresează-o întrebare,
    Pentru unii, grea-ncercare:

    — Dragi copii, ia ascultați,
    Un premiu vreți să câștigați?
    Iată, am o întrebare:
    Știți voi lucrul… cutare?
    Dacă-ați fost atenți la școală,
    Veți ghici, n-am îndoială.

    Uite-așa, moșul îi testează
    Și pe unii-i stimulează
    Cu-ntrebări din geografie,
    Despre munți sau o câmpie.
    Alteori, de-un scriitor,
    Ori de-un viteaz domnitor.
    Ba mai mult, și din chimie,
    Căci formule moșul știe!

    Pe măsură ce întreabă,
    Copiii răspund în grabă.
    Lupta e pentru răsplată
    Ori un fruct, ori ciocolată.

    Moș Gavrilă a-mbătrânit,
    Iar apoi ne-a părăsit.
    Însă mulți ni-l amintim
    Și cu drag îl pomenim:
    Cum pe copii îi iubea
    Și mereu îi stimula,
    Cât era de informat,
    De părea un învățat.