Zilele acestea am încheiat lectura cărții „Târgul Bârladului. Geneza și hotarul”, semnată de profesorul Gheorghe Gherghe.
A fost o lectură deosebit de plăcută, nu doar prin bogăția informațiilor, ci și prin felul accesibil în care autorul le prezintă. Cartea se adresează atât celor pasionați de istorie, cât și cititorilor care doresc să înțeleagă mai bine trecutul Bârladului și al Moldovei.
Autorul urmărește evoluția teritoriului Moldovei după retragerea administrației romane din Dacia, influența populațiilor migratoare și împrejurările în care s-a format statul medieval Moldova. O parte importantă a volumului este dedicată apariției și dezvoltării târgului Bârlad, rolului său economic și administrativ și perioadei în care orașul a avut o poziție însemnată în Țara de Jos.
Cartea aduce în atenție și satele care au făcut parte din ocolul Bârladului, inclusiv așezări dispărute de-a lungul timpului. Prin documentele și explicațiile prezentate, cititorul poate reconstitui o parte din viața comunităților care au existat pe aceste meleaguri.
De la formarea Moldovei la dezvoltarea târgului Bârlad
Unul dintre meritele cărții este perspectiva amplă din care autorul privește istoria regiunii. Sunt analizate raporturile dintre populația locală și puterile care au stăpânit vremelnic teritoriul de la răsărit de Carpați, precum și influențele administrative și militare care au precedat formarea Moldovei medievale.
Profesorul Gheorghe Gherghe prezintă și interpretări care pot stârni interesul și dezbaterea cititorilor. Formarea Moldovei este așezată în contextul retragerii tătarilor spre răsărit, al intervenției regalității maghiare și al confruntărilor pentru controlul teritoriului. Dincolo de opiniile pe care le poate avea fiecare asupra acestor procese, documentele și argumentele reunite în volum invită la o înțelegere mai nuanțată a trecutului.
Bârladul, punct de vamă și centru comercial
Pentru cititorul bârlădean, cele mai interesante pagini sunt, firește, cele dedicate orașului și împrejurimilor sale. Autorul arată că:
„Prima atestare certă a Bârladului este considerată anul 1408.”
În privilegiul acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Bârladul apare ca punct de vamă pe drumul comercial către Brăila. Această mențiune dovedește că localitatea avea deja o importanță economică și administrativă bine conturată.
După cum subliniază autorul:
„Ca punct de vamă, Bârladul era o localitate însemnată.”
Documentele din secolul al XV-lea vorbesc despre o așezare organizată, condusă de un șoltuz și de pârgari, cu meșteșugari și negustori ale căror legături comerciale depășeau granițele regiunii. Relațiile cu Brașovul și existența unei administrații locale arată rolul important pe care târgul îl avea în economia Moldovei.
Volumul readuce în atenție și contribuția oamenilor din zona Bârladului la marile evenimente ale epocii. Un exemplu este lupta de la Podul Înalt, unde, potrivit informațiilor prezentate în carte, au căzut și boieri legați de satele și văile din apropierea Bârladului.
Astfel, istoria generală a Moldovei se întâlnește cu istoria locală, iar numele unor așezări, familii și personaje readuc trecutul mai aproape de cititorul de astăzi.
O carte necesară pentru memoria locală
Cartea este construită pe o bogată documentare și reușește să aducă istoria mai aproape de cititor. Nu este doar o înșiruire de date și evenimente, ci o invitație de a privi cu mai multă atenție locurile în care trăim și urmele lăsate de generațiile care ne-au precedat.
Consider că volumul „Târgul Bârladului. Geneza și hotarul” merită să se afle în biblioteca oricărui bârlădean, dar și a celor interesați de istoria Moldovei și de evoluția comunităților locale.
Este regretabil că o asemenea lucrare, tipărită pe cheltuiala autorului, a apărut într-un număr restrâns de exemplare. Mi-aș dori ca volumul să devină mai ușor accesibil cititorilor, bibliotecilor și instituțiilor de învățământ.
Îi adresez felicitări și întreaga mea considerație profesorului Gheorghe Gherghe pentru efortul de cercetare și pentru contribuția adusă la cunoașterea trecutului Bârladului.
Cunoașterea istoriei locale ne ajută să înțelegem nu doar de unde venim, ci și responsabilitatea pe care o avem față de locurile și comunitățile pe care le moștenim.
