Ionel Popa
Primăvara-i la început
Și-n natură au renăscut
Plante care mai de care
Pentru noi sunt o încântare.
În pădure, în afundiș
Suavă iese din frunziș
O lalea ce-i cam pestriță,
Printre flori pare o zeiță!
Stă pe-o firavă tulpină
În culori ce-o fac divină
Doar că viața-i e cam scurtă
O săptămână de exultă.
Mândra floare cea pestriță
E-nsoțită de păștiță,
Toporași și brebenei,
Par covor în jurul ei!
Rară este și se pare
Că-n curând ea va dispare
De n-om ști s-o protejăm.
La nepoți ce-o să arătăm?
Ionel Popa 