Primăvara-i la început
Și-n natură-au renăscut
Plante care mai de care,
Pentru noi, o încântare.
În pădure, în afundiș
Suavă iese din frunziș,
O lalea frumos pestriță,
Printre flori parcă-i zeiță!
Îmbrăcată de paradă,
Stă înflorită o decadă,
În culori ce-o fac divină,
Sprijinită pe-o tulpină.
Mândra floare cea pestriță,
E-nsoțită de păștiță,
Toporași și brebenei,
Toți se-apleacă-n fața ei!
Rară este și se pare
Că-n curând ea va dispare
De nu știm s-o protejăm,
La nepoți ce-o să arătăm?
