Ionel Popa

Etichetă: România

  • Opriți lupta!

    Opriți lupta!

    Opriți lupta, voi nebuni,
    Vă bateți numai cu minciuni,
    Mințiți poporul an de an,
    Vi-i gândul numai la ciolan. 

    Ați depășit orice măsură,
    În popor sădiți doar ură,
    Ați rămas făr’ de rușine,
    Dacă vouă vă e bine. 

    Opriți luptele sterile,
    Ce-ajută doar camarile,
    Vă-nfruntați ca niște câini,
    Spre folosul unor străini. 

    Din ce-ați promis multe-ați uitat,
    Imediat ce v-am votat,
    Păreți o tagmă de golani,
    Ce-și bate joc de cei sărmani. 

    Opriți lupta, nu-i de bine,
    Țara-i plină de suspine!
    Ascultați și talpa țării,
    N-o lăsați pradă uitării. 

    V-amintim c-ați fost votați,
    De țară să vă ocupați,
    Nu de certuri televizate,
    Unde toți aveți „dreptate”. 

    Unul mai deștept ca altul,
    V-a cuprins împielițatul,
    Gândul vostru-i tot la furt,
    Sufletul vi l-ați corupt. 

    Opriți lupta, că e criză,
    N-o învingeți c-o acciză,
    Faceți legi să fie bine,
    Binele să-l simtă oricine.  

    Voi păreți doar derbedei,
    Duceți lipsă de idei
    Vă doriți toți la putere,
    Ca să puteți face avere. 

    Vă luptați și cu românii,
    Mai nou țineți cu străinii,
    Vă credeți stăpâni pe țară,
    Iar poporul vi-i povară! 

    Bunul-simț vi l-ați pierdut,
    De vreodată l-ați avut!
    Nu contați pe competență,
    Vă doriți doar influență. 

    La justiție vreți supuși,
    Ca la teatrul de păpuși,
    Dacă judecata-i strâmbă,
    Hoțul liniștit se plimbă. 

    Ce fel de regulament
    Aveți voi prin Parlament?
    Că mai mult dormiți la slujbă,
    Vă treziți numai la vrajbă! 

    Încercați să și gândiți,
    Soluții bune să găsiți,
    Dacă tot poftiți la arme,
    Bateți-vă în programe. 

    Faceți strategii solide,
    Cu respect între partide,
    Faceți pace cu românii,
    N-o mai faceți pe stăpânii.

    Luați idei de la oricine,
    Facă țării numai bine,
    Opoziție, fii activă,
    Și, mai ales, constructivă. 

    Opriți lupta dintre voi,
    Țara are alte nevoi,
    Avem probleme, nu-s puține,
    Nu ne faceți de rușine! 

  • Istoria stă să se repete?

    Istoria stă să se repete?

    Partidele parc-au uitat
    Crunta soartă ce-au avut,
    Când n-au mai cooperat
    Și-n ură s-au întrecut. 

    Dacă nu s-au înțeles
    Lideri prea orgolioși
    Căi greșite au ales
    Croind drum la ticăloși.

    Rușii au pus laba pe noi,
    Când n-am fost uniți la greu,
    Batjocorindu-ne apoi,
    Fără teamă de Dumnezeu. 

    Istoria stă să se repete?
    Partidele-s încrâncenate,
    Să n-ajungem la regrete,
    De rămân înverșunate. 

    Alții-s cu ochii pe țară,
    Ne-ar dori împrăștiați,
    Vor pământuri, bunăoară,
    Iar pe noi, de ei legați. 

    Unește-i, Doamne, pe români,
    Ajută-i să se trezească,
    Să rămână aici stăpâni,
    Pe vatra lor cea strămoșească! 

  • Rugă pentru poporul meu

    Rugă pentru poporul meu

    Binecuvântează, Doamne, poporul român,
    Dă-i puterea de-a rămâne în țară stăpân.
    Miluiește-l cu chibzuință și înțelepciune,
    Întărește-l când e cuprins de slăbiciune.

    Luminează-i, Doamne, calea când o rătăcește
    Și dă-i iertarea Ta ori de câte ori greșește.
    Ferește-i fiii cei mai aprigi de dezbinare,
    Nimic să nu le fie prilej de întinare.

    Unește-i, Doamne, pe toți frații laolaltă,
    Să-și croiască împreună una și aceeași soartă.
    Însuflețește-i pe toți fiii nației românești
    Cu dorința de unire pe meleaguri strămoșești.

    Întărește, Doamne, în tot poporul meu
    Iubirea de moșie, credința-n Dumnezeu.
    Ajută-l Tu, Doamne, să aibă spor în toate,
    Să trăiască-n țara sa în cinste, în demnitate.

    Așa să ne ajute Dumnezeu!

  • Solidari

    Solidari

    În vremurile-acestea, cu multă tensiune,
    Când violența, frate, e în ascensiune
    Și zilnic apar știri de prin alte state
    Despre lupte grele, cruzimi și atentate.

    Iar la noi în țară vedem suferință,
    Sărăcia, frate, pe mulți-i amenință.
    Pământul se pare, ajunge la străini,
    Iar noi, între noi, suntem tot mai haini.

    Este câte unul de averi obsedat:
    Nu-i ajunge-o casă, vrea întregul sat.
    Alții, din lăcomie, își construiesc palate,
    Adună ca hârciogii, de semeni stând departe.

    Dezbinarea, frate, lovește în națiune;
    La câte-om face față de-i multă fricţiune?
    Eu am îndoieli, dar îți propun ceva:
    Să fim mai solidari și multe-om schimba

    Și dacă astăzi, frate, tu ești îngenuncheat,
    Ți-oi întinde o mână ori îți voi da un sfat,
    C-așa e creștinește: să ne-ajutăm la greu,
    Şi asta mult îi place la bunul Dumnezeu.

  • Naționala de fotbal, neputință sau….nenoroc?

    Naționala de fotbal, neputință sau….nenoroc?

    Am vizionat aseară meciul amical de fotbal România-Liechtenstein, partidă disputată pe teren propriu. S-a terminat egal și imediat au apărut o mulțime de comentarii mai mult sau mai puțin dure la adresa tricolorilor. A fost ultima partida de verificare disputată de selecționata noastră înainte de Campionatul European de Fotbal ce se va desfășura în Germania începând cu data de 14  iunie. Meciul ne-a arătat o selecționată a României nici pe departe pregătită de competiția la care s-a calificat, să nu uităm, grație unui noroc la tragerea la sorți a grupelor. Rar am văzut o neputință mai mare în a marca! La sfârșit gândul m-a dus la bancul cu Gheorghe care avea un cal și dorea să-l vândă. Vi-l relatez ca să mai îndulcim amarul:

    „Gheorghe merge cu gloaba la târg.

    – Cum trage calul ăsta la căruță, bade?

    – D-apoi, nu prea trage.

    – Da la plug, trage?

    – Nu prea.

    – O fi bun de călăreală, atunci.

    – N-aș crede.

    – Păi, atunci de ce l-ai adus să-l vinzi?

    – Nu l-am adus să-l vând.

    – Dar ce păcatele mele vrei să faci cu el?

    – Vreau să-l fac de rușine.”

    Cam asta e cu naționala noastră de fotbal! După cum arată, șanse mici să obțină ceva, doar să se facă de rușine! N-ar fi o problemă așa gravă dacă nu ar fi echipa națională! E în joc imaginea României! Fiind vorba de o selecționată, vinovați nu sunt jucătorii! Aici de vină e întreg sistemul! Eu nu cred că în România nu sunt jucători cu care putem alcătui o formație mai competitivă! Fiind vorba de selecționată de fotbal, văd două cauze pentru slăbiciunile de care dă dovadă:

    -fie selecționerul nu are fler;

    -fie sistemul în totalitate e greșit în sensul că cei cooptați nu sunt aduși pe criterii corecte care să ducă spre performanță. 

    Iată că dacă la fotbalul mare nu arătăm prea bine, echipa de minifotbal a ajuns în finala Campionatului European după ce că este deja Campioană Mondială! Echipa de minifotbal s-a croit pe bază de competențe! Sunt selecționați jucători pe bază a ceea ce arată indiferent unde joacă în mod obișnuit!

    Așa ar trebui alcătuită selecționata națională, pe criteriul performanței! Nu trebuie să se bazeze neapărat pe jucători făcuți mari de scouteri! Mulți din cei convocați sunt foarte slabi! Eu nu cred că în România nu sunt jucători mai buni. Nu cred că din miile de jucători practicanți  nu sunt 2-3 jucători capabili să bage mingea aia în poartă înainte de a o pierde! Sistemul însă nu-i lasă pe cei buni să iasă la suprafață pentru că sunt alte interese!

    În concluzie, naționala României are nevoie de foarte mult noroc și foarte multă baftă la Campionatul European care să compenseze neputințele jucătorilor,…. Doar dacă Dumnezeu face vreo minune ca să obțină vreo niscaiva performanță! 

    O să închei cu un proverb de-al nostru. Îl dedic jucătorilor: 

    „Orice cal de curse ajunge gloabă, dar nu orice gloabă a fost cal de curse!”

  • Despre recrutarea cozilor de topor

    Despre recrutarea cozilor de topor

    Eu sunt unul din cei ce nu se entuziasmează când aude că a fost numit un ministru care a studiat în afară. Și de-a lungul anilor nici nu a fost vreun exemplu care să-mi schimbe această atitudine. Din start, cred că un bun ministru trebuie să cunoască situația din țară cât mai bine înainte de a fi tobă de teorie. Dar și mai important, un candidat pentru o funcție în aparatul guvernamental trebuie să-și iubească țara și propriul popor! Într-un sistem politic în care sunt respectate principiile democratice și nu sunt imixtiuni din afară lucrurile cam așa se și întâmplă. Nu e cazul României, din nefericire pentru marea parte a populației. Suntem parteneri NATO, sunt membri UE, ambele presupun acceptarea unor imixtiuni în politica țării. Putem înțelege că astfel de parteneriate necesită unele sacrificii dar care este limita acestor sacrificii? Unii le spun costuri. Eu le zic sacrificii. Până unde putem merge cu concesiile făcute partenerilor noștri? Am simțit umilința în cazul Chevron…….. Am simțit umilință în cazul emigrărilor la cules sparanghel. Aproape zilnic vedem măsuri care lovesc în economia locală. Fermierii sunt umiliți anual prin aceea că li se impun standarde de multe ori absurde doar cu scopul de a fi îngenunchiați. Importurile au acaparat piața produselor agroalimentare astfel că puțin fermieri au profit din activitatea de exploatare. Cei mai mulți supraviețuiesc datorită subvențiilor care par a fi niște ajutoare sociale pentru fermieri.În 30 de ani de așa-zisă democrație nu s-au luat măsuri concrete de dezvoltare a sistemelor de irigații care să determine ca fermierii să nu mai fie la mila Domnului…. Nici IMM-urile autohtone nu sunt dorite de sistemul politic! Investițiile în antreprenoriat nu au fost priorități pentru guvernanți. Puține programe au avut impact cât de cât…. Din memorie pomenesc de ajutoarele pentru SRL-D-uri cu impact foarte scăzut și programul START UP NATION care a fost cel mai bun deocamdată dar cu uimire văd că actuala guvernare nu are aceeași părere.

    Cum poate un om de bună credință să înțeleagă evoluția atât de slabă pe calea dezvoltării economice? În România apar discrepanțe mari între programele de guvernare vehiculate în campaniile electorale și programele de guvernare de după alegeri. Care să fie cauza? Cazul Chevron e unul în care imixtiunea externă a ieșit clar la suprafață. Ne-am putut da seama că Guvernul României odată instalat nu servește interesele poporului prioritar. Apar interese din afară care își fac loc în agendele miniștrilor. Așadar interesele celor din afară se realizează pe seama unor funcționari români de rang mai mic sau mai înalt. Cum se face că mulți funcționari slujesc unor scopuri și interese străine? Iată că un răspuns ni l-a furnizat Cozmin Gușă în emisiunea „40 de întrebari cu Denise Rifai” din data de 13.04.2021. Găsiți înregistrarea la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=-gE-6ctjMhA . Urmăriți înregistrarea începând cu minutul 9:45. Ce spune Cozmin Gușă? O fundație americană din România selecta români cărora le acorda bursă în SUA. Șefa acelei fundații era o doamnă înrolată în CIA-ul american. Din rândul acelor bursieri CIA-ul recruta cozi de topor care să le deservească interesele în România. Cozmin Gușă povestește că și francezii au încercat același lucru atunci când a studiat la Paris…..

    Iată cum Cozmin Gușă devoalează cum sunt recrutați români în slujba altor state sau în slujba unor corporații străine, din rândul bursierilor. Apoi cei recrutați sunt ajutați să promoveze cât mai la vârf. Așa că să nu ne mai mire dacă un demnitar român lansează un act normativ sau legislativ strâmb! Astfel de măsuri deservesc interese străine!

  • Vlad Voiculescu între inocență și diabolism

    Vlad Voiculescu între inocență și diabolism

    Prea mare agitația după demiterea lui Voiculescu…. Nu vi se pare? Tot felul de teorii se lansează în spațiul public de parcă odată cu schimbarea acestuia ar veni sfârșitul lumii peste România! Să zicem că s-a greșit cu demiterea…..Care ar fi nenorocirea? Ministerul rămâne tot la USR-PLUS și ei pot propune o altă persoană care ar putea continua reformele începute de predecesorul dacă chiar erau așa de bune. Voiculescu rămâne în partid, poate ocupa și un alt post în Guvern. De unde atâta supărare la Voiculescu și la consilierii lui? Multă lume îi plâng de milă lui Voiculescu. Am văzut tot felul de argumente în favoarea lui, cele mai multe fără consistență sau fără un suport în ceea ce ne-a arătat cât a fost la minister. Mulți tind să-l considere o victimă inocentă…..și totuși, așa să fie? Vlad Voiculescu a lansat în spațiul public următoarea informație cu privire la decesele din cauza COVID-19: „Nu e exclus să fie câteva mii de morți în plus”(întreaga informație o puteți lectura la adresa: https://republica.ro/exclusiv-znu-e-exclus-sa-fie-cateva-mii-de-morti-in-plus-vlad-voiculescu-dezvaluie-pentru-republica-ro ). La Conferința de presă ținută ieri Vlad Voiculescu s-a victimizat mult și a avut grijă să precizeze la final: „Avem acum un ministru interimar al Sănătății. O să îl rog pe dl ministru interimar, care ocupă funcția de prim-ministru, să revadă metodologia făcută în guvernarea partidului domniei sale cu privire la raportarea deceselor din spitale COVID. Nu aș vrea să arunc cu numere, pentru că nu am reușit să documentăm.Investigația pe care am început-o arată diferențe fundamentale între ceea ce se raportează și datele reale.”

    Această informație poate cu adevărat arunca în aer guvernarea și poate duce la un haos în România. Felul cum a procedat Voiculescu nu ține de inocență, mai degrabă de diabolism! M-a dus cu gândul la parabola cu calul legat de stâlp pe care am să v-o expun:

    Un cal era legat de un stâlp, dar diavolul a venit și l-a dezlegat.

    Calul s-a apropiat de câmpul țăranului și a început să strice recolta.

    Țăranul s-a enervat, a luat o pușcă și a ucis calul.

    Apoi, proprietarul calului s-a enervat și el, a luat o pușcă și s-a răzbunat pe țăran.

    Soția a văzut acest lucru și l-a ucis pe proprietarul calului.

    Apoi fiul proprietarului de cai s-a enervat și a ucis-o pe soția țăranului.

    Vecinii l-au ucis pe acest tip și i-au ars casa …

    Oamenii l-au întrebat pe diavol: de ce ai făcut toate acestea?

    Diavolul a răspuns: Nu fac nimic greșit, doar am dat drumul calului.

    MORALA.

    Diavolul face doar niște lucruri simple și inocente, iar restul le facem noi înșine. El știe că răul este blocat în inimile noastre. De aceea, trebuie să ne gîndim cu atenție înainte de a acționa.

    Amintiți-vă: cuvântul are putere, gândiți-vă înainte de a acționa și gândiți-vă înainte de a vorbi.

    În perioada care urmează ne vom lămuri cât de diabolic a fost sau nu Vlad Voiculescu. Dorința lui de a se răzbuna pe premierul Câțu denotă că a avut și alte interese în afara interesului pentru sănătatea publică. Dacă întradevăr ții la sănătatea publică a românilor îți măsori cuvintele înainte de a destabiliza un Guvern și o coaliție de guvernare într-o astfel de perioadă pe care o traversăm noi acum. Egoismul său s-ar putea să lovească și în alianța USR-PLUS. Această alianță urmează un proces de maturizare prin participarea la guvernare. Mulți membri ocupă funcții diverse în instituții publice din România, motiv de satisfacție pentru ei. Își pot pune în practică ideile dar capătă și experiență fiind o formațiune politică relativ nouă.Dar și membrii care nu ocupă o funcție sau pentru simpatizanți, participarea la guvernare a formațiunii pe care au sprijinit-o și au votat-o e un motiv de satisfacție.

    Să sperăm că politicienii noștri vor avea înțelepciunea necesară pentru a ieși din criză mai ales că avem un context intern dar și internațional atât de dificil.

  • Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

    Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

    După ce a stat o lună de zile în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

    Despre program găsiți detalii la adresa : https://mfe.gov.ro/pnrr/ .

    Cum a apărut acest program? Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

    În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

    Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

    Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în etapa negocierii planului elaborat cu Comisia Europeană.

    Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

    PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

    PNRR are la bază 6 piloni principali:

    1. Tranziția spre o economie verde;
    2. Transformarea digitală;
    3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
    4. Coeziunea socială și teritorială;
    5. Sănătate și reziliență instituțională;
    6. Copii, tineri, educație și competențe.

    Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

    MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

    PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

    • Transportul
    • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
    • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
    • Agricultura și dezvoltarea rurală
    • Sănătate
    • Educație
    • Mediul de afaceri
    • Cercetare, inovare, digitalizare
    • Îmbunătățirea fondului construit
    • Reziliență în situații de criză

    La prima vedere planul pare foarte mobilizator!

    De această dată nu vreau să fiu critic chiar și numai pentru faptul că perioada de consultare publică s-a terminat! Așteptăm validarea din partea Comisiei Europene! Mai important decât toate va fi felul cum Guvernul va organiza accesarea acestor fonduri. Fiind la al treilea ciclu de finanțare din fonduri UE(la care se adaugă perioada de preaderare), România ar trebui să arate că a învățat câte ceva. Va fi mult de lucru și e nevoie de organizare, multă organizare din partea instituțiilor statului, în primul rând! Și firmele ar trebui să-și gândească strategii luând în calcul oportunitățile de finanțare din acest Program.

    Vă stăm alături oferindu-vă servicii de consultanță.

    Cei ce sunt interesați de acest Program, atât APL-uri cât și ONG-uri sau firme private, ne puteți contacta la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup, https://duplicomgrup.ro/

  • Finanțări pentru economia socială

    Finanțări pentru economia socială

    „Viața înseamnă să încerci anumite lucruri și să vezi care funcționează.” Ray Bradbury

    Legea 219/2015 a creat cadrul pentru dezvoltarea economiei sociale în România. Scopul principal al acestui act legislativ este acela de a sprijini creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile. Spus mai pe românește, statul se gândește că ar fi mai eficient ca în loc să acordăm ajutoare asistaților sociali(al căror număr tot a crescut) mai bine ar fi să sprijine viitori antreprenori care să înființeze afaceri în care să folosească măcar în parte, forță de muncă din grupurile vulnerabile.

    Pe parcurul anului 2020 a apărut și primul program de finanțare numit SOLIDAR START-UP derulat prin intermediul mai multor administratori de grant. Am avut ocazia să fiu lector pentru câteva grupuri țintă și astfel am putut cunoaște în detaliu ce înseamnă economia socială.

    Numele programului de finanțare: Programul Operațional Capital Uman (POCU), Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială  și combaterea sărăciei, în cadrul liniei de finanțare „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale – Solidar Start-Up”.

    Atrag atenția că programele de finanțare a economiei sociale sunt deosebit de atractive dacă sunt înțelese și aspectele specifice……economiei sociale.De aceea, programele includ obligativitatea parcurgerii unui curs din domeniul economiei sociale(Antreprenor în economia socială sau Manager în economia socială).

    Câteva avantaje ale finanțării:

    -Planul de afaceri se depune ca persoană fizică. Se înființează firma numai după selectarea la finanțare a planului de afaceri.

    -Bugetul include ca cheltuieli eligibile investițiile necesare, plata resurse umane, chirii etc. Pe parcursul implementării planului de afaceri pot surveni modificări ale bugetului(translocări de sume de pe o linie bugetară pe alta), dacă este cazul, care vor fi aprobate în urma depunerii unei solicitări însoțite de un memoriu justificativ.

    -Banii se alocă în avans, în tranșe. Nu e nevoie de mers la bancă!

    -Beneficiarul finanțării va beneficia și de mentorat pe parcursul implementării planului de afaceri.

    În perioada următoare se va mai lansa o linie de finanțare numită „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural” în cadrul aceluiași program. Ne aflăm în etapa de selecție a administratorilor de grant. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 a publicat la data de 19 martie 2021, lista cererilor de finanțare care au fost respinse în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității pentru apelul de proiecte POCU/879/4/16 „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural”, AP 4/ PI 9v/ OS 4.16.

    Iată câteva detalii extrase din Ordinul nr.1057/2020 al MFE:

    „(9) Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat unui beneficiar de ajutor de minimis, în corelație cu numărul de locuri de muncă nou-înființate, este de 200.000 euro, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

    a) ajutor de minimis de maximum 40.000 euro – minimum două locuri de muncă create;

    b) ajutor de minimis mai mare de 40.000 euro și maximum 60.000 euro – minimum 3 locuri de muncă create, din care 1 loc de muncă este ocupat de un tânăr NEET;

    c) ajutor de minimis mai mare de 60.000 euro și maximum 80.000 euro – minimum 4 locuri de muncă create, din care două locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

    d) ajutor de minimis mai mare de 80.000 euro și maximum 100.000 euro – minimum 5 locuri de muncă create, din care 3 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

    e) ajutor de minimis mai mare de 100.000 euro și maximum 150.000 euro – minimum 6 locuri de muncă create, din care 4 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

    f) ajutor de minimis mai mare de 150.000 euro și maximum 200.000 euro – minimum 7 locuri de muncă create, din care 5 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs.

    ”Tânăr NEET” este persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Sursa: Legea nr. 76/2002 privind sistemul de asigurări de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

    (10) Ajutorul de minimis se va putea acorda în două tranșe, după cum urmează:

    a) tranșă inițială de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, așa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri și prevăzut în contractul de subvenție încheiat;

    b) tranșă finală reprezentând diferența până la valoarea totală a ajutorului de minimis, după ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada că a ocupat locurile de muncă minime asumate prin planul de afaceri. Numărul locurilor de muncă este proporțional cu valoarea totală a ajutorului de minimis aprobat, conform alin. (9).

    Cei ce sunt interesați de acest program de finanțare ni se pot adresa la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup, https://duplicomgrup.ro/.

  • Criza sanitară vs criza socială. Care-i mai gravă?

    Criza sanitară vs criza socială. Care-i mai gravă?

    Constatăm o creștere a tensiunilor în societatea românească pe măsură ce autoritățile încearcă o înăsprire a restricțiilor legate de COVID-19. Ample dezbateri vedem în mass-media și pe rețelele de socializare. Practic, România este împărțită în două, pe de o parte populația care este de acord cu măsurile antipandemie dar și o parte care nu este de acord.Fiecare din cele două părți argumentează în fel și chip.Analizând la rece ceea ce se întâmplă am câteva puncte de vedere pe care le voi exprima în cele ce urmează.

    1. Chiar dacă se constată o creștere în intensitate a efectelor pandemiei(vorbim de un val trei), criza sanitară tinde să fie depășită de criza economică ce se transformă într-o din ce în ce mai puternică criză socială. Societatea românească s-a „îmbogățit” cu circa 2 milioane de români ce s-au reîntors din Vest pe fondul pandemiei din țările de emigrare. Economia românească nu are puterea de a prelua această forță de muncă. Economiilor acestor cetățeni se epuizează, în Vest nu prea își mai găsesc loc astfel că se vor manifesta din ce în ce cu mai mult curaj în țara mamă. Pe de altă parte, firmele din România, multe din ele traversează o perioadă cu probleme financiare. Întârzierea aprobării bugetului a afectat demararea investițiilor astfel că multă forță de muncă din sectorul construcțiilor nu au de lucru. Infuzia de capital care era programată a avea loc prin măsurile de finanțare prevăzute în Ordonanța 130 nu-și face efectul scontat. Măsura 1, cea mai avansată, nu a avut un impact semnificativ asupra economiei. Măsura 2 se derulează în ritm lent iar Măsura 3 s-a blocat. Pe de altă parte se constată întârzieri în efectuarea plăților și la Programul Start Up Nation România 2018. Firmele din domeniul HORECA au fost îngenuncheate în mare parte. Firmele din agricultură au fost îngenuncheate și de seceta din 2020(De la Guvern nu au primit nici un sprijin și e foarte greu să continuie activitatea).Colac peste pupăză, de la 1 ianuarie 2021 firmele sunt executate silit dacă nu-și achită datoriile la stat. Sub pretextul reducerii cheltuielilor bugetare s-au anulat sau diminuat unele forme de sprijin(ajutoare de stat) acordate persoanelor fizice. Toate acestea determină multă nemulțumire în rândul maselor. Este foarte ușor să găsești nemulțumiți în rândul populației. Numărul celor care nu mai au din ce trăi este din ce în ce mai mare!
    2. România s-a îndatorat în perioada pandemiei foarte mult. Sunt voci care spun că și alte state din Europa s-au îndatorat. Așa o fi însă populației îi vine foarte greu să perceapă justificarea tuturor cheltuielilor pentru care statul s-a împrumutat atât timp cât spitalele se văicăresc că nu mai fac față. Toate aceste cheltuieli par să nu aibă prea mare efect(apropo, a făcut cineva o analiză cost-eficacitate?). În același timp când statul se împrumută cu nonșalanță, apar și investigații care arată cât se fură din banul public. Iată o astfel de investigație: https://recorder.ro/regele-pandemiei/ .Te apucă groaza când citești așa ceva! Cum să mai înțelegi explicațiile date de factorii de răspundere?
    3. Am observat că autoritățile române cer mai multă responsabilitate din partea populației. E un principiu în leadership-nu poți cere responsabilitate maselor mai multă decât manifești tu care ești la conducerea României! Ori noi vedem zilnic gafe din partea conducătorilor. Nu se poate să ceri responsabilitate populației și-n același timp tu, Claudiu Năsui-ministrul Economiei care ești parte din Guvernul României să vii să anulezi un program de finanțare pe motiv că sesiunea a fost fraudată și că nu a fost suficient de bine pregătită! Nu se poate să ceri responsabilitate populației cânt tu, Vlad Voiculescu-ministrul Sănătății, îți vine să râzi când trebuie să vorbești la microfon și să ceri responsabilitate! Sau când tu, ministrul Sănătății vii cu informații prin care creezi confuzie în rândul populației!
    4. Am văzut că cei ce demonstrează în aceste zile împotriva restricțiilor primesc tot felul de etichete: că nu au creier, că sunt pleava societății, că sunt scursuri etc. Asta o vedem des pe rețelele de socializare dar și în mass-media! Să nu uităm că cei din stradă sunt parte a democrației din România și că au dreptul constituțional de a demonstra. Votul unuia din ei este egal cu votul oricărui alt român, este egal cu votul președintelui țării dacă vreți! Acum ceva timp președintele Iohannis manifesta împotriva PSD(chiar dacă era anticonstituțional). Cum putem spune ceva urât la adresa unor români care nu sunt mulțumit de mersul treburilor? Păi ce facem cu Gavroche al Franței? A fost sau nu erou? Cei ce demonstrează trebuie ascultați și statul să ia măsuri urgente dacă nu cumva e prea târziu! Senzația mea e că gestionarea situației din România devine din ce în ce mai dificilă amplificată și de contextul politic: avem o coaliție la guvernare care nu prea funcționează!

    Concluzie: Prioritatea priorităților trebuie să devină relansarea economică cu accent pe creșterea numărului de locuri de muncă! Criza socială care se arată la orizont poate fi mult mai dură decât criza sanitară! Statul s-o lase mai moale cu restricțiile care nu-și prea arată efectul scontat. Premierul Câțu, președintele Iohannis, membrii Guvernului să meargă în teritoriu să simtă pulsul pentru că acolo unde nu merg ei să explice vor explica cei din opoziție, mai ales adepții AUR și adepții Șoșoacă! Să nu se aștepte că populația va înțelege ce se întâmplă de la televizor chiar dacă Guvernul a plătit gras mai toate televiziunile!

    Dumnezeu să binecuvânteze România!