Etichetă: satul românesc

Moș Gavrilă, cu mustață,
În fiecare dimineață,
Copiilor le iese-n cale
Și le spune-așa, agale.
Le adresează-o întrebare,
Pentru unii, grea-ncercare:

— Dragi copii, ia ascultați,
Un premiu vreți să câștigați?
Iată, am o întrebare:
Știți voi lucrul… cutare?
Dacă-ați fost atenți la școală,
Veți ghici, n-am îndoială.

Uite-așa, moșul îi testează
Și pe unii-i stimulează
Cu-ntrebări din geografie,
Despre munți sau o câmpie.
Alteori, de-un scriitor,
Ori de-un viteaz domnitor.
Ba mai mult, și din chimie,
Căci formule moșul știe!

Pe măsură ce întreabă,
Copiii răspund în grabă.
Lupta e pentru răsplată
Ori un fruct, ori ciocolată.

Moș Gavrilă a-mbătrânit,
Iar apoi ne-a părăsit.
Însă mulți ni-l amintim
Și cu drag îl pomenim:
Cum pe copii îi iubea
Și mereu îi stimula,
Cât era de informat,
De părea un învățat.