Categorie: Oameni și cultură

Articole despre oameni, cărți, evenimente și inițiative care dau valoare vieții culturale și comunității.

  • Mai responsabili

    Mai responsabili

    Autor Ionel Popa

    E vremea schimbărilor, frate române
    Răbdarea-i pe sfârşite, doar lupta ne rămâne
    Să-nlăturăm toţi viermii paraziţi ai ţării
    Ce-au sărăcit poporul şi ne-au făcut mizerii

    Corupţia perfida, ucide tineretul
    Că viermilor le place luxul şi bănetul
    Şi-s mulţi pe trupul ţării şi tot mai nesătui
    Devine tot mai greu, cu ei ca să te pui.

    Au un tupeu de vierme, lipsiţi de conştiinţă
    N-au nici un Dumnezeu, sunt fără de credinţă
    Demnitari de frunte, în care am crezut
    Au stors a noastră ţară cum nu s-a mai văzut

    Formând partide frate, viermii au prins putere
    De la an la au tot mai multă avere
    Şi c-o nesimţire de vierme parazit
    Poporul în câţiva ani, jalnic a sărăcit

    Şi-n toate-i debandadă, greu de suportat
    Legile sunt strâmbe, labirint curat
    Poporul sărman, e împins ca să dea şpagă
    Căci asta la toţi viermii le este ce-a mai dragă.

    Şi şpaga e în toate, din minister în jos
    Să fii cinstit acuma e tare anevoios
    Te provoc române, să facem o schimbare
    Pe viermi să-nlăturăm fără vreo cruţare

    Şi dacă au făcut averi ce nu-s justificate
    Fără nici o milă, să fie confiscate
    Şi-om da la medici frate şi-om dota spitale
    Că sunt lipsuri multe şi-i o mare jale

    Şi-om purta de grijă la dascăli, profesori
    Să-i păstrăm în ţară, nu slugi prin alte zări
    Şi-om dota şi şcoala să facă performanţă
    Tineretul astfel să capete speranţă.

    Multe am putea face, după cum se pare
    Însă asta frate, îndeamnă la schimbare
    Oricare dintre noi, un pic mai responsabili
    Hai să arătăm, române, că suntem capabili!

  • Semeni vânt, culegi furtună

    Semeni vânt, culegi furtună

    Autor: Ionel Popa

    Mulţi creştini, precum se pare

    Sunt puşi chiar pe dezbinare

    Uită însă o vorbă bună

    Semeni vânt, culegi furtună!

    Unii ţes intrigi de zor

    Şi-o vreme li-i de ajutor

    Cu o mască şi-nc-o mască

    Vor pe toţi să-i păcălească!

    Înţelepţii ştiu prea bine

    Că minciuna mult nu ţine

    Nu şi cei ce-s insolenţi

    Ei se cred chiar competenţi!

    Se afişează cu tupeu

    Nu ţin cont de Dumnezeu

    De nimic lor nu le pasă

    Până cad singuri în plasă!

    Înţeleptul aşa-ţi grăieşte

    În viaţă totul se plăteşte

    Mult mai mult am câştiga

    Pacea de am promova.

  • Prea multă ceață

    Prea multă ceață

    Autor: Ionel Popa

    E ceaţă, genul acela intens de ceaţă
    În care se pierde mult chiar din… speranţă
    Şi caut, tot caut un licăr de lumină
    Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

    E ceaţă extinsă, la oras si la ţară
    E ceaţă în cap, e ceaţă şi-afară
    Din cauza ceţii ne dăm cap în cap
    E lipsă de lumină şi-i mare handicap.

    Rătăcim bezmetici, că-i ceaţă în ţară
    Unii rătăcesc frustraţi şi pe-afară
    Se agaţă de câte-un licurici crezând că-i lumină
    Uitând că aceştia au viaţă puţină.

    Ce-i ce creează lumină…. înţelepţii
    Nu încap de cei ce au alte concepţii
    Şi care, din tristă întâmplare, oare?
    Formează acea clasă…. conducătoare.

    Şi zilnic această clasă ceaţă sifonează
    O ceaţă ce pare din ce în ce mai deasă
    Iar noi, noi nu mai vedem ce-i bine
    Şi asta face să mă cert eu şi cu tine

    Iată, e multă orbecăială că-i smog
    Produs de-un sistem intens demagog
    Şi caut, tot caut un licăr de lumină
    Mă agăţ de speranţă… doar ea mă alină.

  • Încă o dată, David învinge pe Goliat!

    Încă o dată, David învinge pe Goliat!

    Ionel POPA

    Încă o dată, David învinge pe Goliat!!! Finala de la Wimbledon din acest an nu a fost una oarecare. A fost una care va rămâne adânc încrustată în tradiția competiției. Asta pentru că lupta a fost deosebită, scoasă parcă din Biblie! Mult mai solida Serena Williams a întâlnit-o pe firava dar isteață și iute, Simona Halep! Scorul dintre ele înaintea acestei partide: 9-1 în favoarea Serenei. E adevărat că precedenta victorie a Simonei a fost una de coșmar pentru Serena, cel puțin pentru o vreme am putea crede(6-0, 6-2 în Grupa Roșie de la Turneul campioanelor din 2014). Din ceea ce a fost Serena Williams a mai rămas doar forța loviturilor și ceva tehnică. Nu mai are mobilitate și nici condiție fizică. Simona a contracarat forța loviturilor Serenei cu un joc inteligent, cu mai multă mobilitate și cu o condiție fizică deosebită.

    O victorie care ridică prestigiul României pe înalte cote. 

    Mulți români am privit partida și Simona ne-a mulțumit pe toți. Acum câteva zile Mihaela Manu de la Media TV Bârlad m-a întrebat dacă am plâns vreodată. Da, recunosc, și victoria de astăzi a Simonei mi-a smuls câteva lacrimi.Și nu neapărat pentru că e româncă. Sportivii din întreaga lume o apreciază și o au de model. În partida de astăzi în care diferența fizică dintre combatante a fost atât de pregnantă, publicul în mare parte a fost alături de Simona. Cu atât mai mult însă că e româncă. Succesele ei mai anihilează din insuccesele clasei politice, din insuccesele în plan economic ale României, din scandalurile din justiție etc. Urmăresc de mult timp cariera ei și i-am fost alături și la bine și la greu. I-am simțit dăruirea, onestitatea, am simțit efortul deosebit pe care l-a făcut și îl face pentru a contracara dezavantajul fizicului. I-am luat apărarea public după finala pierdută la Roland Garros în 2017(https://popaionel68.wordpress.com/2017/06/13/alaturi-de-simona-de-ionel-popa/).

    Mi-amintesc cum era înfierată atunci. Poate că toți cei ce i-au adus jigniri atunci ar trebui să-i ceară scuze acum. Bine ar fi să-și însușească lecția: cu campionii trebuie să ai răbdare. Însă pentru asta trebuie să învățăm să recunoaștem semnele unui viitor campion. Abnegație, stăruință, modestie, rezistență, astea toate le-am văzut la Simona. De multe ori ne grăbim să aruncăm cu piatra. Cel mai grav au greșit cei ce au aruncat jigniri la persoană. Una e să critici jocul, alta e să critici persoana! Și unii din detractori au fost din rândul presei.

    Cu adevărat Simona Halep e cel mai bun model pentru sportivi și ar trebui să fie și pentru ai noștri. Dacă cineva spune că nu are succes fiind prea scurt, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e prea slab, o putem da exemplu pe Simona. Dacă spune că e din România și nu are cum să aibă succes, o putem da exemplu pe Simona! Și o putem da ca exemplu și în alte activități în care consecvența, seriozitatea în pregătire, abnegația, stăruința dragii mei, sunt mult mai importante decât alte calități!

    Felicit din toată inima pe Simona Halep, părinții acesteia, staff-ul ei și pe toți cei ce au fost și sunt implicați în succesele de până acum!

    Simona a intrat deja în rândul legendelor și datorită ei, România este acum mai cunoscută pe planetă. 

    Îi dorim o carieră cât mai lungă și încununată de succese! 

    Așa s-o ajute Dumnezeu!

  • Ai grijă, române

    Ai grijă, române

    Ionel Popa

    O, tu române, cel harnic şi cinstit
    Aşa uşor, se pare, te laşi păcălit
    Te mint, cu nesimţire, când îţi cer votul
    Ajunşi iar la putere, ei uită totul.

    Ai inima creştină şi încredere naivă
    Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
    Devin budihace, ajunşi în Parlament
    Îşi văd de interese, tu mergi la faliment.

    Dar până când, române, atâta umilinţă
    De ce să suferi tu, ce ai multă credinţă?
    De ce ai tăi copii, să crească în sărăcie
    Cum poţi tu suporta, aşa netrebnicie?

    De la un an la altul, ciocoii se-nmulţesc
    Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
    De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
    În întreg sistemul, e multă nepăsare

    Mor oamenii cu zile, că sunt lipsuri multe
    Medici mai puţini, cin’ să te consulte?
    Şcolile se pare, sunt tot mai neglijate
    Tineri intră-n viaţă, cu mai puţină carte

    Ai grijă române, ei au un concept
    Să depinzi de stat şi să le fii adept
    Tu însă vei lupta, dând tot ce-ai bun în tine
    Să nu depinzi de nimeni, de vrei să-ţi fie bine.

  • Nu înstrăina pământul

    Nu înstrăina pământul

    Ionel Popa

    Ţărane drag din aste vremuri, vin la tine cu un sfat

    Pământul acesta strămoşesc, nu-i bine de înstrăinat

    Chiar de viaţa este grea şi nu-s bani de cheltuială

    Caută alte soluţii, ai mai multă chibzuială

    Pentru ce luptau răzeşii, la chemarea lui Ştefan?

    O bucată de pământ, să-l cultive an de an

    Şi să-l lase moştenire la nepoţi şi strănepoţi

    Tu să ţii dar la pământ şi ai să-l ari cum ai să poţi.

    Cuza-Vodă domnitorul, după ce-a unit o țară

    Ascultându-l pe țăran, a făcut reformă agrară

    Pe clăcași i-a slobozit, punându-i în libertate

    Și pământ le-a dăruit, să trăiască în demnitate

    Când a fost război cu turcii, la Smârdan sau Plevna

    La ce visa oare Curcanul, de unde-i venea lui râvna

    De n-o știi, ți-o spun acuma, ai la ce să te gândești

    Tot pământul îi da avântul, pe redutele turcești

    Ce şi-au dorit ţăranii, când la Flămânzi s-au răsculat?

    Îţi mai aminteşti tu oare? Noi vrem pământ! – ei au strigat

    Răscoala a cuprins o ţară, fără pământ erau argaţi

    Mulţi s-au jertfit atuncea, de gloanţe fiind seceraţi.

    Când a fost mobilizare, pentru a lupta cu nemții

    Doar pământ au vrut țăranii, fără a avea alte pretenţii

    La Oituz sau Mărășești, cu eroism s-au avântat.

    La străini să dăm pământul, oare n-ar fi cu păcat?

    Când comuniştii, fără milă, luă pământul la ţărani

    Unii au plătit cu viaţa, alţii închişi pe mai mulţi ani

    Colectivizând cu forţa, le-a luat aproape totul

    Dependentă fiind de stat, ţărănimea-şi pierdea rostul

    Dar a fost o nouă şansă, o revoluţie de Crăciun

    Când şi ţăranii au sperat, c-or să scape de surghiun

    Şi se străduie acuma, să reînvie tot ce-a fost

    Nu e simplu, cum se pare, să-şi găsească iarăşi rost

    Însă zic să facem totul, să reînviem  noi satul

    Vom reînvăţa cu drag, meşteşuguri şi aratul

    Şi-om încinge hore-n centru, cum aveam la sărbători

    Şi-om aduce acasă fii, rătăciţi prin alte ţări.

  • Căprioara

    Căprioara

    Ionel Popa

    O vreme tare îmi plăcea, să merg la vânătoare

    Însoţit de buni prieteni, plăcerea-i şi mai mare

    În costum de camuflaj şi cu arma calibrată

    De-aveam în faţă vreun vânat, îl doboram pe dată.

    Într-o zi de vânătoare, cu timp frumos afară

    Văd în bătaia puştii mele c-apare o căprioară

    Inocentă, solitară, o priveam cum se mişca

    Fără a ști cumva sărmana, că era-n cătarea mea.

    O, ce trofeu şi ce noroc, ce vânat ispititor!

    Deja eu mă vedeam, v-o spun, drept  falnic vânător.

    Stăteam în stand cu arma, aproape nemișcat

    Un stejar crăcos, perfid, cumva m-a camuflat.

    Ce lăudat voi fi după acest trofeu

    Norocul acesta vine de la Dumnezeu!

    Așa gândeam atunci și-un glonț am pregătit

    Fiind atât de-aproape, ușor  e de țintit.

    S-o-mpușc pe căprioară eram nerăbdător

    De-asta aveam pușcă, eram  doar vânător!

    Și când credeam că-i simplu, iată o minune

    Simțind că sunt pe-aproape, mi-aruncă o privire….

    Ne-am contemplat noi reciproc, câteva secunde

    Şi o senzaţie de milă, simţeam că mă pătrunde

    Parcă vedeam şi-o lacrimă curgând din ochii ei

    Şi eu care-o văzusem pastramă cu mujdei.

    Doamne, câtă gingășie, simțeam că m-am muiat

    O slăbiciune rușinoasă, pe loc m-a apucat

    Era așa frumoasă, pe-a ei picioare lungi

    Ce inimă să ai, cu glonțul s-o atingi?

    Acea privire inocentă în mintea-mi s-a fixat

    Trecutau anii de atunci şi eu tot nu am uitat

    Nici  chef de vânătoare apoi n-am mai avut

    Ce bine m-am simţit când puşca am vândut!

  • Supărare de țăran

    Supărare de țăran

    Ionel Popa

    Un sfert de veac  au așteptat

    Visând la viață bună

    Guvernele s-au tot schimbat

    La toate-o fost minciună.

    Au suferit cuminți, fideli

    Scrâșnind umili din dinți

    Victime-a multor greșeli

    Le-au dus cu mult bun simț.

    Se simt acum profund trădați

    De cei în care au crezut

    În timp ce alții-s mai bogați

    Ei doar au decăzut.

    Bătrâni au mai rămas în sat

    Din fosta răzeșime.

    La mulți copii le-au plecat

    Rătăcind prin lume.

    Guvernanții,  bată-i Domnul

    Ii bagă-n seama doar la vot

    Când le promite raiul

    De fapt, ei papă tot!

    Că-s transformați în budihace

    Și-i greu să fie săturați

    Când de-o vreme încoace

    Vor tot mai bogați!

    Se vând  ușor la cel străin

    Ca Iuda, biblic trădător

    Având sufletul hain

    ……..Cozi de topor!

  • Badanta

    Badanta

    Ionel Popa

    Vieni quando ti chiamo! striga bătrâna insistent
    Folosind şi clopoţelul s-arate că e urgent
    Şi badanta auzindu-l, sosi-ntr-o clipă de pe-afară
    Speriată să nu cadă, bătrâna nonagenară

    O îngrijea de câţiva ani, cu o foarte mare grijă
    Chit că bătrâna-i bolnavă şi nu merge nici în cârjă
    De multe ori o necăjeşte, egoism de om senil
    Să-i suporte orice toană, uneori e dificil

    Părăsise România pe când criza-i dete brânci
    Mai mulţi bătrâni tot îngrijise, zece ani-îs de atunci,
    Rând pe rând s-au dus la Domnul ei scăpând de suferinţă
    Pentru ea un alt bătrân, a însemnat multă voinţă!

    Dar programul cu bătrâna nu e chinul cel mai mare
    Uşurel s-ar descurca, chiar de-i viaţă de-nchisoare
    Cel mai greu de suportat, este dorul de familie
    Să stea departe de copii, asta mult o chinuie

    Tristeţe mare o cuprinde, iarna pe la Sărbători
    Când petrece cu bătrâna, nici vorbă de urători
    Se uită jalnic pe la geam, gându-i zboară în depărtare
    Purtând un dor imens de casă, un dor atât de mare!

    Speră ca şi-n România să-şi poată găsi un rost
    Să se-ntoarcă iar acasă şi să fie cum a fost
    Ea se simte ca într-o cursă, din care nu ştie a scăpa
    De ţară s-a înstrăinat, în Italia n-ar mai vrea

    Iată însă, Parkinson-ul, pe bătrână a-nţepenit
    Fără multă suferinţă, şi-a dat obştescul sfârşit
    Iar badanta, om cu suflet, începe-n lacrimi s-o bocească
    Rudele de la priveghi, nu ştiu cum s-o mai oprească

    În plânsul ei e multă jale, tot nădufu-şi descărca:
    Viaţa ca de închisoare, efortul de a se descurca
    Lacrimi sunt pentru copiii, rămaşi cu bunicii în ţară
    Şi pentru aceştia fiind bătrâni, grija asta-i o povară

    Badante-s multe în Italia, ca şi în întregul Occident,
    Femei ce îngrijesc bătrânii, responsabil, evident
    Îşi sacrifică ani din viaţă, câştigând o pâine amară
    Domnul să le ocrotească, să le-aducă iar în ţară.


    Note:
    Badante – aşa numesc italienii femeile ce îngrijesc bătrâni la domiciliu
    Vieni quando ti chiamo! – Vino când te chem! (traducere din lb. italiană)

  • Despre inflație și consecințele acesteia

    Despre inflație și consecințele acesteia

    Ionel Popa

    „Inflaţia este atunci când plăteşti cincisprezece dolari pentru o tunsoare de zece dolari pe care dădeai cinci dolari pe vremea când încă mai aveai păr.” Sam Ewing

    Ieri, 1 iulie s-au împlinit 14 ani de când România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior ROL cu un leu nou RON.  Astfel pe 1 iulie 2005 s-a stabilit că 1 RON este egal cu 10.000 ROL. E bine să ne reamintim evenimentul pentru că inflația a fost unul din indicatorii macroeconomici ce a caracterizat perioada postdecembristă. Mulți specialiști susțin ca nejustificată explozia inflaționistă a acelor ani, explozie specifică economiilor calamitate. Este adevărat că în acea perioadă se desfășurau procesele tranziției de la economia centralizată de stat la economia privată de piață. Să ne reamintim că România nu avea datorii externe. De asemenea, existau rezerve mari de produse, o producție industrială și agricolă capabilă să acopere integral cererea minimă de bunuri de consum a pieței interne. Încă mai existau disponibilități de export la acea vreme și totuși am avut o inflație de am ajuns în Cartea Recordurilor. Bancnota de un milion de lei, emisa în 2003 de Banca Națională a României, a ajuns în Cartea Recordurilor: avea cele mai multe zerouri dintre toate bancnotele din lume imprimate pe suport de polimer.

    „Cauzele creşterii aberante a preţurilor rezidă în politici economice inconsecvente, în gestionarea fără continuitate a economiei, în abandonarea gestiunii patrimoniului public (a cărui avere imensă se poate estima, în anul 1989, la cca 275 mld. dolari SUA) într-un talaz de risipă şi sustrageri din patrimomiul statului atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul întreprinderilor”(citat preluat din lucrarea lui Belli Nicolae, Tranziția mai grea decât un război, Editura Expert, București, 2001).

    Iată un tabel care prezintă evoluția inflației în acei ani:

    Conform: Mircea Ciumara, C-tin Ciutacu, Inflația în România, Editura Expert, București, 2004.

    Ceea ce spun specialiștii este că se putea face tranziția la economia de piață fără a avea o asemenea inflație.Avem și exemple în acest sens: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria…. Lucrurile s-au desfășurat așa cum s-au desfășurat la noi fiindcă cei de la putere aveau interese de a acumula averi.Poate că are dreptate Valeriu Butulescu atunci când spune: „Cei mai mulţi milionari sunt copiii inflaţiei.” Putem enumera câteva modalități prin care s-au acumulat averi(ce dau bătăi de cap în justiție unor politicieni în zilele noastre!):

    -Firmele de stat nu mai făceau export direct ci prin intermediul unor firme….. intermediare controlate de oameni cu funcție de decizie în …firmele de stat. Profitul s-a dus la intermediari iar companiile de stat au falimentat fiind mai apoi privatizate.

    -Anularea datoriilor companiilor de stat sub aparenta încercare de salvare de la faliment.

    -Plățile compensatorii către salariații disponibilizați ca urmare a restructurărilor din economie.

    -Blocajul financiar a atins multe firme ceea ce a impus de multe ori emisia de masă monetară pentru compensarea efectelor.

    -Măsuri cu caracter „populist” dintre care restituirea părților sociale, ceea ce a echivalat cu o emisiune monetara fără acoperire.

    -Credite acordate agriculturii care s-au dovedit neperformante. 

    Inflația i-a dezavantajat pe consumatori și mai ales pe cei cu venituri fixe deoarece a dus la scăderea puterii de cumpărare a leului. I-a dezavantajat pe cei ce au avut economii la bănci, rata dobânzii fiind mai mică decât rata inflației de multe ori. Au avut de suferit și oamenii de afaceri deoarece inflația a produs instabilitate, nesiguranță economică, a descurajat investițiile, a diminuat valoarea reală a profiturilor datorită creșterii costurilor. În perioadele inflaționiste este imposibil de previzionat afacerile.

    Au fost și categorii avantajate! Anumite profesii si ramuri ale economiei unde salariile si prețurile au crescut  mai mult decat rata inflatiei. Prin urmare, profiturile acestor genți economici au crescut, precum și standardul de viață al salariaților. Au fost momentele în care s-au făcut marile achiziții imobiliare.Debitorii au fost avantajați deseori pentru că au achitat mai repede creditele pe fond inflaționist. Avantajați au fost și bișnițarii!

    Inflația s-a potolit o dată cu începerea demersurilor de aderare la Uniunea Europeană.După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000. Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. 

    Putem afirma cu certitudine că atât timp cât România va funcționa sub auspiciile Tratatului Uniunii Europene fenomene inflaționiste majore nu mai pot exista. Totuși mai apar din când în când reminiscențele trecutului prin mintea unor politicieni atrași de formele de a câștiga venituri sau măcar voturi prin metode ce pot produce inflație. Cu cât populația înțelege riscurile unor astfel de metode, cu cât aceste metode sunt dezavuate din fașă, cu atât putem spera la o reală economie de piață și la o dezvoltare solidă. O economie puternică asigură venituri suficiente populației astfel încât cheltuielile sociale să fie cât mai mici. Statul are unde direcționa banii: spre educație ca măsură de pregătire a populației pentru a face față și a se dezvolta corespunzător într-un mediu social-economic specific economiei de piață și specific civilizației secolului în care trăim, spre sănătatea populației, spre infrastructură etc. 

    Să ne reamintim cuvintele lui Ronald Reagan: „Inflaţia este tot atât de violentă ca un bandit, tot atât de înspăimântătoare ca un tâlhar înarmat şi tot atât de mortală ca un ucigaş cu simbrie.”