Ionel Popa

Categorie: Politica

  • Iohannis și anticipatele

    Iohannis și anticipatele

    Ionel Popa

    Având în vedere că activitatea firmei pe care o administrez este influențată mult de deciziile Guvernului, vrând-nevrând sunt obligat să fiu atent la ce se întâmplă în plan politic. Încerc în acest fel să anticipez impactul unor decizii care ar putea să influențeze nu numai activitatea firmei mele ci și activitățile firmelor clienților noștri.

    Un antreprenor trebuie să țină cont de riscurile ce ar putea să apară în timp și să ia măsuri. Unele pot fi anticipate.Unele nu prea. De exemplu, o schimbare de guvern are un impact deosebit asupra firmelor dintr-o țară. Când schimbarea de guvern survine în urma unor alegeri democratice la sfârșitul unui ciclu electoral, lucrurile pot fi anticipate cumva. Cel mai greu este să anticipezi și să iei măsuri la schimbările produse pe parcursul ciclului electoral.Schimbările de guvern influențează predictibilitatea atât de necesară în desfășurarea afacerilor. Orice schimbare de guvern poate fi considerată o adevărată nebunie dacă nu e deplin justificată. Poporul român chiar are un proverb în acest sens: „Schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor”.

    Am auzit zilele acestea că și d-ul Iohannis militează pentru alegeri anticipate. De ce și-ar dori un președinte alegeri anticipate? Cu ce-i poate ajuta lui? Un partid își poate dori alegeri anticipate în speranța că alegerile pot schimba sorții.Mai ales dacă este în opoziție. Dar dacă partidul e la putere, are sens să dorească alegeri anticipate? Ludovic Orban este premierul unei coaliții aflate la putere. În mod normal, Orban ar trebui să conducă Guvernul până la formarea unui nou guvern după alegerile din Noiembrie 2020. De ce este presat de Iohannis să facă alegeri anticipate? Orban știe că el joacă o carte acum ca premier. Dacă pierde această funcție indiferent cum, există riscul să se termine și cu cariera lui politică la nivel înalt. Mulți l-au lăudat pentru alianțele făcute. S-ar părea că Iohannis nu e mulțumit! Iohannis insistă să bage țara într-un haos prin provocarea de alegeri anticipate. Să nu uităm că anul 2020 este ultimul din ciclul 2014-2020 al programelor cu finanțare europeană….. Totodată, autoritățile de management ale programelor cu finanțări europene ar trebui să lucreze intens la viitoarele programe aferente perioadei 2021-2027. În condițiile în care facem schimbări peste schimbări, cine mai coordonează?

    Vedem instabilitate și la nivel internațional. De ce să-ți dorești așa ceva? De ce și-ar dori Iohannis mai multă putere? De ce insistă să arate că nu-i pasă că încalcă regulile constituționale? Ca președinte nu are voie să se implice în sensul încurajării luptelor dintre partide. Ba mai mult, nu ar trebui sub nici o formă să sprijine(și o face pe față) un anumit partid. Din contră, ar trebui să ajute puterea și opoziția să respecte regulile democratice.Poate să ia atitudine când un partid, fie de la putere, fie din opoziție manifestă derapaje așa cum a și procedat de altfel în relația cu PSD-ul pe vremea lui Dragnea. Și a fost lăudat pentru asta. Dar mai mult de atât nu-i este permis. Nu face decât să amplifice luptele interne care nu fac bine deloc. Omul ăsta nu-și face treaba lui în aceste vremuri! Ar trebui să fie plătit de partidele de la putere(poate chiar numai de PNL pe care îl sprijină), nu de statul român! România are nevoie de un președinte apartinic care să vină cu proiecte de țară! Nu are nevoie de un președinte care să-și dedice cea mai mare parte din timp susținerii unui partid! Duce în derizoriu funcția de președinte! 

    Prin 2017 administrația prezidențială începea să lucreze la proiectul de țară! S-a înființat și o comisie în acest sens. Găsiți informații în acest sens la adresa: https://www.presidency.ro/ro/angajamente/proiectul-de-tara-al-presedintelui-klaus-iohannis .

    Chiar acolo se preciza: „Din acest motiv, Președintele României consideră că un astfel de demers poate fi conturat numai prin consens și pus în slujba unui obiectiv care să-i unească pe cetățenii acestei țări. Proiectul de țară va reprezenta efortul colectiv al unei naţiuni determinate să-şi atingă adevăratul potențial și va fi dedicat totodată generațiilor viitoare, care se vor bucura de o Românie mai puternică și demnă.”

    Nu știu dacă mai lucrează sau nu acea comisie, de un lucru m-am lămurit. Președintele Iohannis nu are în vizor nici un proiect de țară! De ce spun asta? Pentru că promovarea de astfel de proiecte necesită larg consens și d-lui nu militează pentru larg consens ci militează pentru război cu PSD adică pentru lupte interne români contra români! Prin implicarea directă în lupta politică de partea unui partid oricare ar fi acesta, pierde total largul consens. Poate împinge acel partid la putere dar nu se va putea lăuda în veci cu nici o realizare ca proiect de țară. Se va putea lăuda doar cu victorii ce pot fi incluse în istoria PNL sau a altui partid dar nu cu victorii care să merite un loc în istoria României.

    Ludovic Orban se poate plânge că PSD-ul îi blochează în Parlament inițiativele legislative. E ceva normal să existe fricțiuni în Parlament. Și ce faci tu ca președinte în acest caz? 

    Poți iniția dialog între putere și opoziție (dacă lași deschisă calea dialogului) și să sprijini inițiativele bune. Iohannis însă a ales calea alegerilor anticipate ceea ce poate duce la orice! Cel mai fericit rezultat pentru el probabil ar fi să câștige PNL. Însă România ca țară va face pași înapoi din punct de vedere economic….Economia țării are nevoie de predictibilitate, de susținere la export, de investiții….. Cel puțin astea le știa și d-ul Iohannis pentru că le-am preluat din sinteza evenimentului consultativ privind proiectul de țară inițiat chiar de Administrația Prezidențială (https://www.presidency.ro/files/userfiles/Sinteza_evenimentului_Presedintele_Romaniei_in_dialog_cu_mediul_de_afaceri.pdf). Povara preluării puterii de către PNL cu o mai largă majoritate în Parlament nu ar fi și mai mare? Dinamica dezvoltării economiilor la nivel internațional e foarte mare. Într-un an se pot întâmpla multe. Care-i miza și cât de importantă să merite riscurile declanșării anticipatelor?

    Culmea e că alegerile anticipate pot duce și la un alt rezultat! E foarte posibil ca PSD să câștige alegerile! Alegerile europarlamentare nu seamănă cu cele parlamentare! Iohannis a învins la prezidențiale dar nu pentru că e foarte iubit de români! Ci pentru că adversarii au fost foarte slabi. A nu se raporta însă PSD la Dăncilă! Există și măsuri bune luate de PSD după cum există și multe localități conduse bine de administrații PSD-iste.

    În concluzie, președintele Iohannis lasă să se vadă câteva trăsături personale care nu fac cinste funcției pe care o deține:

    -Incapacitatea de a dialoga cu actorii din societate, calitate absolut necesară unui președinte. Această inabilitate îl face să fugă de dialog și să adopte calea „războiului” cu cei ce i se opun.

    -Lipsă totală de idei personale. Nu a promovat nici o idee concretă pentru România, doar niște noțiuni vagi-România normală, „pas cu pas” etc. Nimic concret.

    -Oportunism politic și lipsă de principii-era să fie premierul PSD dacă Geoană câștiga alegerile. Nu a stat pe gânduri atunci când a avut ocazia să-l elimine pe Crin Antonescu, cel care l-a adus în politica mare.

    -Infatuare și aroganță. O manifestă din ce în ce mai des, mai ales după alegerile europarlamentare din 2019. Cel mai grav e că manifestă tendința de a nu mai ține cont de Constituție.

    În aceste condiții e firesc să-mi pun întrebarea: de ce abandonează ideea unui proiect de țară președintele Iohannis? S-a implicat direct în schimbarea premierului Dăncilă, acum e implicat direct în declanșarea anticipatelor! Halal activitate de președinte!

    Sursă foto: cotidianul.ro

  • Dacă ar fi după mine…

    Dacă ar fi după mine…

    Ionel Popa

    Mai sunt câteva zile și trebuie să votăm….. Nu știu cum vă simțiți dar eu am o senzație de parcă indiferent cum ar trebui să votez, ar trebui să înghit o broască! Și vreau să votez! Democrația înseamnă prezența la vot! Doar că nu mă pot decide! Prietenii mei din spațiul virtual încearcă să mă ajute însă mintea mea nu poate face o selecție…. 

    Nu pot trece cu vederea că ambii candidați sunt înrolați politic și candidează pentru o funcție care, dacă ar fi să ne luăm după Constituție, ar trebui să fie apolitică. Nu pot trece cu vederea că ambii sunt preocupați de guvernare ori funcția de președinte ar trebui să însemne altceva. Există o funcție care se numește Prim-ministru care se ocupă de guvernare. 

    Dacă ar fi după mine, aș anula acest tur de scrutin! Nu avem pe cine alege!  

    E nevoie de o schimbare în Constituție! Ori desființăm funcția de președinte, ori o menținem și punem prevederi ca cei ce candidează să nu aibă nici o apartenență politică….

    Dacă ar fi după mine, aș include în Constituție ca președintele să fie ales de către Academia Română din membrii săi sau din mediul academic! El trebuie să fie apolitic și cu o reputație nepătată! Să iubească România cu adevărat! Înainte de a fi votat de membrii Academiei( titulari sau prin corespondență), ca să candideze ar trebui să aibă girul cultului din care provine. Dacă va fi o propunere de candidat ortodox, să aibă girul Bisericii Ortodoxe Române etc.

    Vă dați seama ce ar însemna asta? 

    Nu s-ar mai politiza funcția de președinte. Ar împăca și cultele, și naționalitățile conlocuitoare! 

    Lăsăm partidelor funcția legislativă(prin Parlament) și cea executivă(prin Guvern). Se pot bălăcări cât vor! Dar am avea două funcții nepătate: Președintele și Patriarhul!

    Și nu am mai avea atâta dezbinare! Organizarea politică de la noi îndeamnă la dezbinare!

    Iohannis îndeamnă la ură față de PSD. El este în război declarat cu PSD uitând că PSD este un partid cu o sumedenie de membri…români.Cum să fie președintele în război cu o parte din români? Afirmă că PSD  a guvernat împotriva românilor. Așa o fi. Dar cine a nominalizat premierul?

    Am văzut o postare care încearcă să-l ajute pe Iohannis. Acea postare îndemna la o vizită la Sibiu pentru a-i înțelege valoarea lui Iohannis sau la Videle pentru a-i înțelege valoarea Vioricăi Dăncilă. Întradevăr, există o diferență mare dintre cele două UAT-uri. Dar nu e suficient ca să mă determine să-l aleg pe Iohannis. 

    Am postat situația Sibiului pe naționalități. Observăm ce însemna Sibiul pe vremea comunismului din punct de vedere etnic și ce înseamnă după 1990. Mulți etnici germani au părăsit România….Iohannis nu. Și el trage foloase de pe urma acestui proces emigraționist!

    Anul Populația
    Sibiului         		Români Maghiari Germani
    1850 12.765 2.089 (16%) 977 (8%) 8.790 (69%)
    1880 19.446 2.810 (14%) 2.065 (11%) 14.327 (74%)
    1890 21.465 4.581 (21%) 3.199 (15%) 13.148 (61%)
    1900 29.577 7.106 (24%) 5.747 (19%) 16.141 (55%)
    1910 33.489 8.824 (26%) 7.252 (22%) 16.832 (50%)
    1920 32.748 8.553 (26%) 4.291 (13%) 18.218 (56%)
    1930 49.345 19.006 (39%) 6.782 (14%) 22.045 (45%)
    1941 63.765 33.829 (53%) 4.262 (7%) 23.574 (37%)
    1948 60.602 37.371 (62%) 5.060 (8%) 16.359 (27%)
    1956 90.475 60.526 (67%) 4.772 (5%) 24.636 (27%)
    1966 109.515 78.548 (72%) 5.124 (5%) 25.387 (23%)
    1977 151.005 119.507 (79%) 5.111 (3,4%) 25.403 (17%)
    1992 169.610 158.863 (94%) 4.163 (2,6%) 5.605 (3,5%)
    2002 154.892 148.269 (95,7%) 3.135 (2%) 2.508 (1,6%)
    2011 147.245 130.998 (88,9%) 2.169 (1,4%) 1.561 (1%)

    Îmi vine în minte un proces de faliment de după 1990. O firmă de stat se străduia să reziste după 1990.Cei ce o conduceau au tras pe turta lor la maximum și apoi s-au privatizat folosind piața firmei pe care au condus-o sau furnizorii etc. Au fost multe situații și metode prin care firmele de stat au fost aduse la faliment. În cele mai multe situații, rămâneau în firmă până la capăt, cine credeți? Cei mai inerți, de multe ori, cei mai slabi pregătiți… Ei încheiau procesul de privatizare sau restructurare. De cele mai multe ori însemna lichidare, spre fericirea lor personală….Rămânând până la final, au profitat. Așa a fost și cu Iohannis. A condus Sibiu-ul sprijinit de comunitatea sasă. A avut rezultate! Conjunctura l-a ajutat…la Sibiu. Nu putem compara cu Videle. După cum, nu putem compara Sibiul cu România! Aici Iohannis nu a mai avut rezultate dacă ar fi să ne rezumăm la cele promise în campania de acum 5 ani! 

    Votanții de la Vaslui sau de la Teleorman nu l-au perceput pe Iohannis ca pe un lider care s-a zbătut pentru ei. La felul cum decurge campania acum cu atât mai mult nu-l percep ca pe unul „de-al nostru”. Pentru că nu sunt adeptul candidatului populist, nu mă deranjează faptul că cei din Oltenia și Moldova nu-l percep ca pe candidatul lor. Ceea ce mă deranjează e faptul că  acest Iohannis ce candidează pentru al doilea mandat încalcă Constituția fără nici o teamă susținând un partid! Asta înseamnă că va fi la cheremul acestui partid! 

    Asta va duce la dezbinare în continuare și o funcție care ar fi trebuit să facă coeziune, va antagoniza în continuare!

    Cred că e momentul să ne punem întrebarea dacă nu cumva sistemul politic de la noi ne va duce la pieire ca popor!

    Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

    Foto: https://www.g4media.ro/

  • Eu cu cine votez???

    Eu cu cine votez???

    Ionel Popa

    Ne aflăm în plină campanie de alegeri prezidențiale și deja m-apucă groaza să deschid televizorul. De ce sunt așa urâte campaniile electorale de la noi? Pentru că miza e total greșită.În loc să fie lupte de idei, avem doar luptă pentru putere și interese personale sau de partid folosindu-se la maxim discursurile demagogice, minciuna și loviturile sub centură.

    Referindu-mă la alegerile prezidențiale din acest an, sunt într-o dilemă totală!

    Cu ocazia primirii titlului de Cetățean de onoare al comunei Dodești, prof. emerit  Năstase T. Victor, general de brigadă în retragere, la venerabila vârstă de 93 de ani, analizând cei 30 de ani de după revoluție făcea trimitere la un episod biblic: Fuga din Egipt. Pe scurt, Moise este ales de Dumnezeu să scoată poporul evreu din robia egipteană. Asta va presupune traversarea deșertului cu multe peripeții. Pe acest parcurs, Moise este supus la multe presiuni….Unii regretau perioada din Egipt când de bine, de rău, aveau măcar un minim de hrană.Alții nu credeau că în Canaan viața lor va fi mai bună… mai ales că rapoartele celor trimiși să investigheze noua țară erau descurajatoare. Ei au determinat poporul să dorească să se întoarcă în Egipt. Din cauza lipsei lor de credință, Dumnezeu i-a pedepsit pe israeliți, făcându-i să rătăcească prin deșert timp de 40 de ani.

    Întradevăr, vedem unele similitudini și Biblia se dovedește încă o dată că este plină de învățăminte….pentru cei care o citesc. 

    Din păcate, poporul nostru nu și-a găsit un lider precum înțeleptul Moise care, cu o credință puternică, a găsit soluții de fiecare dată. Ba, din contră, ai noștri par lipsiți de orice credință! 

    Zilnic putem constata ce bine le-ar prinde partidelor și liderilor acestora un pic de învățătură creștină în statutul lor!

    Mai puțină lăcomie nu l-ar fi dus pe Dragnea la pușcărie. Mai puțină trufie și aroganță poate l-ar fi menținut pe Ponta la putere. Nici Năstase poate nu ar fi făcut pușcărie dacă îl avea un pic pe Dumnezeu în mintea sa. 

    Dar poate că însăși candidații ar trebui să se uite în oglindă și să-și pună întrebarea: am eu ceva de oferit acestui popor? Pot eu să port responsabilitatea acestui popor în aceste vremuri destul de complicate? Sau mizez că mă voi baza pe fițuici? Oare candidații noștri nu se gândesc că pot plăti cu viața dacă lucrurile ies prost? Dacă simți că lucrurile te-ar putea depăși, de ce să nu lași locul altuia mult mai înzestrat?  Fac această pledoarie pentru că efectiv din cei doi candidați rămași în cursa pentru funcția de președinte nici unul nu pare potrivit…. Amândoi au ajuns în această postură întâmplător… Iohannis a ajuns în PNL în perioada când partidul era într-o criză puternică de imagine. Liderii de atunci l-au adus de la Sibiu crezând că le va aduce un plus de imagine fiind propulsat mai apoi(ceea ce cred că nu a visat în viața lui Iohannis) drept candidat la președinție. Și a câștigat pentru că s-a confruntat cu un limbut! Un clevetitor, ca să folosesc un termen folosit și în învățătura creștină. Însă nu și-a înțeles deloc rolul și s-a complăcut în a profita de poziție la maximum. Și-i place ca drept dovadă că mai vrea un mandat. Nu exprimă nicicum ce va face în noul mandat, vorbește doar de o Românie normală pe care nu o definește….. O fi România în care se mai pot obține case prin falsificarea actelor sau în care se pot face bani intermediind adopțiile de copii? Cu această experiență în business se poate considera că are gândire liberală?

    Ce să mai spunem de Viorica Dăncilă a cărei poziție actuală nu a visat-o niciodată! A acceptat funcția de premier pe nepregătitele, a dat cu stângul în dreptul la maximum, cel care a propulsat-o s-a dus la închisoare însă ea nu dă înapoi….Probabil, nici n-are cum! A intrat într-o horă din care numai Dumnezeu știe cum va ieși. Încearcă să învețe din mers însă carențele sunt mari și mulți nu mai au răbdare cu ea, nici măcar cei din jurul ei…. În plus, de parcă Dumnezeu le-a luat mințile, liderii din PSD fac  greșeli una după alta. Cum s-o dai afară din partid pe Ana Birchal taman acum? Doar pentru că și-a făcut treaba fără a respecta întru-totul poziția partidului? Aici s-a greșit imens! Birchal îi va da lovituri una după alta pentru că nu e deloc proastă! Și a muncit în PSD, a donat și bani(ne amintim filmulețul cu Geoană?) și nu e corect pentru nimeni să fii eliminat doar pentru că ai o altă poziție pe un subiect! Nu era suficientă poziția anapodită a lui Ponta? Bine că i se dă mână liberă Gabrielei Firea, pregătită oricând să împroaște cu venin fără nici un pic de discernământ! Dar ăsta este PSD-ul, un partid cu mulți lideri cu interese personale! Păcat de doctrina socila-democrată!

    Și uite așa, ambii candidați duc în derizoriu funcția de președinte…. O funcție care ar trebui să fie apolitică…. O funcție care ar trebui să aducă la aceeași masă puterea și opoziția. O funcție ce permite celui ce o ocupă să iubească întreg poporul și să arate zilnic acest lucru prin propuneri. Uneori mă gândesc: ce fel de președinte ar fi de exemplu, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române? Și dacă avem o astfel de personalitate de ce nu a fost pe lista candidaților?

    Poporul român are nevoie de un președinte profund creștin, iubitor de oameni,  blând care să alifieze toate rănile produse de tranziție și să adune laolaltă pe toți fiii din țară sau din diasporă! Președintele nu trebuie să dea impresia că e numai a unei părți din români pentru că afectează democrația! Președintele susține democrația susținând pluripartitismul nicidecum luptând direct împotriva unuia sau altuia dintre partide. Poate lua atitudine împotriva derapajelor unuia sau altuia dintre partide dar nu de pe poziție de opozant politic! Îmi pare rău, d-le Iohannis! Greșiți mult făcând politică direct! Dacă vă place acest lucru(ați spus că vă veți implica mai mult în guvernare), abandonați funcția de președinte și luați locul lui Orban! Dar nu duceți în derizoriu o funcție de care țara are nevoie! Fiți președintele tuturor românilor și pentru români! Știu că vă plac diplomele și recunoașterile  primite din afară! E greu să reziști tentației la astfel de nominalizări! A picat la acest examen inclusiv Regele Mihai și a tras ponoasele! Eu îmi doresc un președinte care să anime, să inspire, să îmblânzească, să unească! Nu-mi plac narcisiștii, nu-mi plac demagogii, nu-mi plac ipocriții, nu-mi plac impostorii….

    Binecuvântează, Doamne România!

  • Pericolul democrației – politica în haită!

    Pericolul democrației – politica în haită!

    Ionel Popa

    Asistăm cu toți la derularea unei campanii electorale pentru alegeri prezidențiale și nu numai, cu o specificitate aparte. Eu îi spun politică în haită! Și o să încerc să mă explic în cele ce urmează.

    În țările democratice politica este făcută prin intermediul partidelor politice. Acestea sunt organizații cu mai mulți sau mai puțini membri, atrași de o anumită doctrină(liberală, conservatoare, social-democrată, socialistă, comunistă etc). Membrii iubesc doctrina partidului din care fac parte pentru că văd în aceasta vehicolul care le aduce bunăstare și avantaje într-o democrație normală. În România democrația a fost dusă de partide doctrinare începând cu secolul XIX-lea și continuând cu secolul XX până la instalarea comunismului.

    După Revoluția din 1989 a fost o perioadă de renaștere a fostelor partide, astfel că a apărut Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Partidul Național Liberal, precum și alte partide de mai mică anvergură inspirate din trecutul democrației românești. Bineînțeles că aceste partide au dus lupte grele cu un colos moștenitor al fostului PCR care s-a numit fie FSN, fie FDSN, apoi PDSR, în prezent spunându-i-se PSD.

    Numai că, în timp, acele partide ce păreau să aparțină unei anumite doctrine, s-au topit în tranziția postdecembristă, astfel că în prezent nu mai avem nici un partid care să aparțină cât de cât de o anumită doctrină. Vorbesc de doctrină pentru că așa ar trebui să se facă politica. Doctrinele bine gândite și respectate se pot constitui în vehicule de progres mult mai bune decât oamenii, fie că cei ce fac politică își zic lideri. Asta pentru că oamenii se schimbă în timp, dar doctrinele nu. Și iată că în acest moment vedem lideri care se dezbracă de orice doctrină și se înrolează în „haita” care le asigură măcar o bucățică de oscior. Ne-am supărat tare când l-am văzut pe Victor Ciorbea, fost premier țărănist, înrolându-se în haita PSD-istă.Dar apoi am aflat cu toții că bietul de el e putred de dator și are nevoie disperată de oscioarele oferite de PSD. Am văzut cum haitele pentru a înfuleca mai bine s-au coalizat în diverse alianțe una mai ciudată ca alta, culminând cu alianța USL una dintre cele mai anacronice. Am văzut apoi cum s-a fragmentat fostul PDL pentru că lideri din partid au dorit propria haită. Asistăm cu uimire cum partidele se aliază azi pentru interes pentru ca peste două săptămâni să se alieze invers, tot din interes etc. Pentru că nu au doctrine la bază, haitele acționeze fără respectarea niciunei reguli, nici măcar legislative. Sunt lacome și doresc doar hălci cât mai mari din ce se mai poate rupe din trupul bietei Românii. Nu țin cont de mediu, nu țin cont de nevoile poporului, de legi, nu țin cont de securitatea națională….. Politica haitelor e simplă: să-și devoreze oponenții și să rămână singure pe moșie. Și haitele devin din ce în ce mai periculoase pe măsură ce atrag membri din toate categoriile de care au nevoie : justiție, poliție, fisc etc. Cineva din exterior poate se întreabă de unde atâta înverșunare în lupta politică de la noi? Explicația e simplă. La noi s-a dezvoltat o cultură politică prin care liderii sunt conduși de multă lăcomie.Ei vor totul! Egoismul e la cote maxime! Robert Falcon Scott, cel care a pierdut lupta cu Roald Amundsen pentru cucerirea Polului Sud a lăsat următoarele vorbe: Primul este totul,al doilea e nimic!  Oare asta o fi citit politicienii noștri de sunt atât de înverșunați? La noi cultura politică dă importanță doar liderului, ceilalți din spate nu reprezintă prea mult. Și asta se trage de la moștenirea lăsată de PCR. La noi liderul ce pierde întâietatea nu mai este păstrat în partid. PSD care este un partid social-democrat, s-a sfărâmat în decursul anilor din cauza acestei culturi politice. Social-democrația e o doctrină bună doar că felul cum a fost aplicată lasă de dorit. Și iată că astăzi au pierdut guvernarea. Nu că programul a fost chiar rău, ci pentru că liderii au dat dovadă de lăcomie și au atras ura, poate invidia celorlalți. S-au vulnerabilizat, unii au ajuns la pușcărie, alții sunt anchetați. Dacă partidul își merită soarta, ce vină are doctrina? Iată de ce e nevoie de oameni onești, cu principii etice și morale, în politica de la noi. Altfel ne vom sfâșia unii pe alții.

    E nevoie de o cu totul altă cultură politică în care doctrinele să aibă întâietate. Averea să se facă, nu-i problemă, oricât de mare dar din activități economice și nu din sifonarea banului public…. 

    Așa că partidele ar trebui să se aplece mai mult asupra doctrinelor. Fără fundamente doctrinare partidele apar și dispar fără a lăsa nimic constructiv în urma lor. 

    A existat un mare  antrenor de fotbal care la începutul fiecărui sezon relua antrenamentele cu o ședință despre minge. Ce e mingea? Poate părea banal dar dacă ne gândim mai aprofundat are logică. Dacă fotbalistul nu înțelege ce e cu mingea, nu va face performanță.La fel e și cu doctrinele la partidele politice. Ca atare,dacă PSD nu înțelege de ce a pierdut guvernarea, să citească doctrina social-democrată și o să vadă unde au fost derapaje,o să înțeleagă că social-democrația nu trebuie să creeze baroni sau vătafi ci oameni care iubesc poporul cu adevărat. La liberali lucrurile sunt și mai complicate. Sunt mai depărtați de doctrină. Ce să mai spunem de USR care încă nu și-au definit doctrina…. Asta înseamnă că nu sunt un partid ci doar o asociere de moment. Fără doctrină nu vor rezista ca partid. Fără doctrină rămânem la vorbele lui George Bernard Shaw: „Politica este paradisul palavragiilor cu limba ascuţită.”

    Și asta ne costă ca stat pentru că prin alte părți energiile sunt direcționate spre creștere economică și spre prosperitatea poporului, nu spre luptele fratricide.

  • Programe pentru tineri vs pensii speciale

    Programe pentru tineri vs pensii speciale

    Ionel Popa

    „ Singurul scop justificabil al instituţiilor politice este să asigure dezvoltarea nestânjenită a individului. ” Albert Einstein

    Succesul Biancăi Andreescu la US Open 2019 învingând-o în finală pe legendara, putem spune, Serena Williams, a umplut paginile ziarelor de pe întreg mapamondul! Câștigarea unui Grand Slam la vârsta de 19 ani nu e de ici colea! Bineînțeles, faptul că părinții sunt români, faptul că a început tenisul la Pitești, pe mulți iubitori ai tenisului din România ne-a ținut în fața televizoarelor la partida din finală și nu numai! Poate că este un bun prilej să ne întrebăm: de ce nu reprezintă România și reprezintă Canada?

    Am întâlnit unele forme de egoism la adresa acestei fete total nejustificate din punctul meu de vedere…. Isprava ei este de apreciat chiar dacă nu ar fi fost de naționalitate română, cu atât mai mult fiind de-a noastră! E o formă egoistă de naționalism să nu poți aprecia valoarea unei persoane de aceeași nație doar pentru că o altă țară a ajutat-o! Sunt mulți români care s-au realizat peste hotare pentru că în țara natală nu ar fi putut să-și valorifice potențialul.

    Analizând la rece lucrurile ar fi de apreciat preocuparea statului canadian pentru punerea în valoare a potențialului tinerilor. De altfel, Bianca Andreescu este beneficiara unui program de susținere a tinerilor talentați în tenis și ea a recunoscut că fără sprijinul Federației canadiene de tenis nu ar fi obținut o astfel de performanță.

    Lecția e simplă. Investiția în talente, în creativitate, asta poate aduce progresul real al unui stat.

    Din păcate la noi orientarea e de multe ori greșită și dacă mai obținem unele succese este pentru că unele persoane se ambiționează să lupte chiar și împotriva sistemului. Un astfel de exemplu, tot din tenis, este Simona Halep care a fost ajutată de familie dar cu ce sacrificii!

    Una e să aloci fonduri în susținerea tinerilor și alta e să aloci fonduri în pensii speciale! Să nu ne mire că nu reușim să reducem decalajele!

    Să investești în tineri înseamnă să le identifici talentele și să-i ajuți să și-l pună în valoare pentru ca mai apoi să culegi roadele.

    Să cheltuiești pe acordarea de pensii speciale(mai ales din bani împrumutați) înseamnă duci la pierzanie un neam. De ce? Pentru că îndreptând fluxul de bani spre cei ce nu mai produc, îi vom duce spre consum. Și când consumul e bazat pe importuri(ultima statistică ne arată că luând în calcul doar situația la produsele alimentare și agricole importurile au crescut în primul semestru 2019 cu peste 12 % față de perioada similară din 2018), înseamnă să ajuți alte state să-și dezvolte economia, acestea devenind apoi mai atractive pentru tinerii noștri care vor dori să-și valorifice potențialul și nu numai. Înseamnă să izgonești în mod indirect populația activă afară din țară. Înseamnă sabotarea dezvoltării și în final, slăbirea ca stat, creșterea dependenței de structurale financiare străine, mai puțini bani alocați investițiilor, sănătății, educației(încă mai avem școli cu grup sanitar în curte) etc.

    Fiindcă urmează o perioadă electorală prelungită, ce-ar fi să ne uităm un pic pe programele electorale? Nu cred că România își mai poate permite să nu pună în valoare potențialul tinerilor!

  • Președintele și nevoia de unitate

    Președintele și nevoia de unitate

    Ionel Popa

    Referire la alegerile prezidențiale din acest an, la câți s-au înscris în cursa de a deveni candidați, cu siguranța nu ne vom putea plânge că nu avem pe cine vota. Este adevărat că în conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, pentru a deveni candidați trebuie să obțină minim 200.000 semnături ceea ce nu e chiar simplu dacă luăm în calcul că un alegător nu poate susține decât un singur candidat. Până la această dată sunt 23 de intenții de a candida ceea ce pare destul de mult față de alte alegeri prezidențiale de după 1990…Candidaturile din partea partidelor par într-o anumită logică însă avem și mulți independenți. Să fie această funcție atât de tentantă? E adevărat că actualul președinte nu prea s-a arătat transpirat sau obosit de la efortul de a conduce țara. Ba mai mult, jucând un rol mai mult defensiv, a avut suficient timp să se bucure de privilegiul de a fi președintele României. A călătorit, și-a respectat hobby-urile, nu s-a consumat nervos(pe motiv că nu a avut la dispoziție și un guvern propriu). Când te uiți la agenda lui Johannis comparativ cu privilegiile parcă funcția pare tentantă!

    Personal cred că funcția necesită mai multă implicare și este una care necesită răspundere.Eu nu cred în „viitorul luminos” al României prezis de Donald Trump, ba din contră. Pe de o parte, Uniunea Europeană pare să scârțâie(ieșirea Marii Britanii din uniune va avea efecte negative greu de cuantificat acum), tensiunile dintre SUA și Rusia se acutizează, avem tensiuni mari și între SUA și UE, iar România are multe probleme de siguranță națională. Prima o constituie migrația masivă a populației active care determină implicații în structura demografică a țării. Lipsa forței de muncă e tot mai acută, infrastructura se construiește greu iar dezvoltarea economică e mult prea lentă.În al doilea rând, se constată o intensificare a iredentismului maghiar încurajat de Rusia. De altfel, constatăm o creștere a propagandei rusești în România. Prin alegerea lui Dodon ca președinte în R. Moldova, ne-am trezit cu un dușman în creștere la frontiera de est.

    Dacă luăm în calcul doar aceste aspecte și funcția de președinte al României nu pare una simplă deloc.Oricând se poate ajunge la o criză majoră….Și crizele majore au sfârșit prost de multe ori pentru conducătorii României.

    Eugen Ionesco ne-a lăsat o remarcă: „M-am gândit adesea că politica este o treabă prea serioasă ca s-o încredinţăm politicienilor.” 

    Consider că vremurile care urmează cu cât ne vor găsi mai uniți, cu atât va fi mai bine pentru țară. De aceea, mi-aș dori un președinte care să-și înțeleagă bine rolul. În nici un caz nu e loc de diletantism.

    Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României). Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.  Mai sunt și alte atribuții dar eu cred că dacă le face bine pe cele de mai sus și conlucrează cu Guvernul, oricare ar fi componența lui din punct de vedere politic, atunci vor fi șanse să evoluăm și să încetăm războiul româno-român. România nu mai are nevoie de măsuri populiste, demagogice, care chiar dacă avantajează partidul sau partidele de la putere, crează falii în societate. Interesul național să fie prioritar și poate că se va cădea de acord asupra unei strategii naționale pe termen mediu și lung. Schimbările de programe de la un guvern la altul face ca țara să bată pasul pe loc…..

    În încheiere să ne reamintim poezia lui Mihai Eminescu, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, din care voi reda aici ultima strofă:

    „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 
    Tânără mireasă, mamă cu amor! 
    Fiii tăi trăiască numai în frăţie
    Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, 
    Viaţa în vecie, glorii, bucurie, 
    Arme cu tărie, suflet românesc, 
    Vis de vitejie, fală şi mândrie, 
    Dulce Românie, asta ţi-o doresc! ”

  • Hai la aruncat cu pietre!

    Hai la aruncat cu pietre!

    Ionel Popa

    Dragi cetățeni români,

    Acum e momentul să aruncați cu pietre! Lăsați slujba de la biserică dedicată Tăierii Capului Sf. Ioan Botezătorul, lăsați orice activitate! Puneți mâna pe pietre și aruncați de zor! S-a găsit vinovatul, singurul vinovat pentru toate necazurile din România! E o femeie și o cheamă Viorica Dăncilă!

    Unii au început deja s-arunce! Primul care s-a năpustit asupra ei a fost Tăriceanu! Taman Tăriceanu, cel care i-a fost aliat! S-a supărat rău omul că nu i s-a satisfăcut pretenția megalomană de a fi candidatul alianței la președinție! Omul știa o piatră de care alții nu știu! Se numește deficit bugetar și am înțeles că e de vreo 9 miliarde lei! El știe pentru că a lucrat la construcția bugetară(Apropo de asta, Viorica nu a participat la construcția bugetului dar nu contează!). Noi vom afla până la sfârșitul anului! A pus mâna pe piatră și-a pocnit-o pe Viorica după care…a fugit din coaliție. Bineînțeles, Tăriceanu știa ce impact va avea lovitura și s-a pus la adăpostul unei noi alianțe! O alianță cu cine credeți? Cu Victor Ponta, cel care a fost printre primii care a pus mâna pe piatră! E foarte frustrat omul că a trebuit să-și dea demisia din funcția de premier după accidentul „Colectiv”. De fapt el se jucase de-a guvernarea așa cum se juca pe pistele de raliuri! Când s-a produs accidentul a dat bir cu fugiții! Mai are omul o frustrare…..Dragnea l-a înlocuit din funcția de președinte de partid(Atenție, nu Viorica!). Ăstea-s suficiente motive să pui mâna pe piatră!

    Iohannis aruncă cu pietre continuu de când e președinte! Poziția pe care o ocupă îl avantajează! El lovește țintit! Știe care sunt punctele nevralgice ale Vioricăi și dă-i!

    Cei din opoziție lovesc și ei mai mult sau mai puțin țintit! Plăcerea-i sublimă! Nu vor neapărat la guvernare, e greu acolo. E mai plăcut să arunce cu pietre și poate la schimb vor primi și unele …privilegii! Ia spuneți, ce poate fi mai plăcut decât să critici și ca să ți se închidă gura, să primești privilegii?

    Să nu mă înțelegeți greșit! Nu am fost de acord cu multe din măsurile luate de guvernul Dăncilă! Însă există un guvern Dăncilă din timpul lui Dragnea și unul după ce Dragnea a fost închis. Cel de-al doilea se străduie să facă unele reforme însă mulți nu vor reformele! Vor privilegii în continuare! Nu mi se pare corect ca primii care aruncă cu pietre să fie taman cei care i-au fost aliați în perioada Dragnea sau cei care de-a lungul vremurilor au ajutat la crearea unei imagini de partid corupt PSD-ului.

    O să închei cu un aforism de-al scriitorului Valeriu Butulescu:

    „Să faci prea mult rău duşmanului şi prea puţin bine prietenului. Două ipostaze la fel de periculoase. ”

    Am înțeles de la d-ul Iohannis că România e pregătită de o criză politică și că avem soluții. Nu am auzit încă poziția d-lui Isărescu despre o eventuală criză politică. Cum va evolua leul?

    În rest, s-auzim numai de bine!

  • Despre îmbârligăturile politice de la București

    Despre îmbârligăturile politice de la București

    Ionel Popa

    Zilele acestea ne dăm seama cât de urâtă e politica și cât de perverși sunt politicienii! La ruși există un proverb: „Politica este un ou stricat; dacă s-a spart, miroase.”

    Cât au guvernat în minciună dar în interesul propriu, coaliția a funcționat. În momentul când nu mai merge cu minciuna fiindcă adevărul iese cumva la suprafață, coaliția nu mai funcționează! Odată cu arestarea lui Dragnea gașca pare că s-a spart. Viorica Dăncilă începe să-și amintească de Uniunea Europeană. Cade cu picioarele pe pământ și încearcă să dreagă busuiocul! Va reuși? Depinde. Depinde de cel puțin două lucruri: cât de gravă e situația după ce s-a guvernat demagogic și populist. Și mai depinde de un alt lucru: dacă mai are susținere suficientă în Parlament. Că în coaliție știm deja că nu mai are. Valeriu Butulescu, un scriitor contemporan care îmi e foarte simpatic, referindu-se la politică, dă următoarea definiție: 

    „Politica. Un teatru uriaş, cu textieri ipocriţi şi actori slabi. Şi cu un public pe măsură.”

    Cum am putea caracteriza discursurile lui Tăriceanu din aceste zile? S-a ridicat în politică fiind  liberal, chiar președintele PNL o perioadă.A fost aliat cu Băsescu formând alianța DA. A fost și premier imputându-i-se unele decizii păguboase pentru statul român.A părăsit PNL după ce a pierdut funcția de președinte. Formează o coaliție numită ALDE care se aliază cu PSD. A stat la putere alături de Dragnea, a lucrat la programul de guvernare dar nu-i mai place acum. Îmi amintesc și de ruptura cu Băsescu….Tot așa, Băsescu nu a mai fost dispus să-i facă pe plac la toate pretențiile. S-ar părea că nici Viorica Dăncilă nu mai este dispusă să-i mai facă pe plac.

    Dar ce să spunem de Victor Ponta care dă din coate poate va reveni în prim-planul eșicherului politic. Nu știu de ce dar acest om nu-mi inspiră nici o încredere! E lipsit total de caracter și lipsit total de principii! Nu ține cont de doctrine, de alianțe, de nimic. Doar se vrea în frunte!

    Ipocrizie mare și la UDMR! Nici lor nu le mai place de PSD-ul Vioricăi Dăncilă. Și uite așa, PSD-ul pare a se dezintegra! Vom vedea ce va mai rămâne din el… Grea misiune pentru Viorica Dăncilă să-l mențină nu neapărat la putere dar măcar pe linia de plutire.

    PNL-ul stă la cotitură și s-ar părea că primește aproape nesperat o conjunctură favorabilă de a ajunge la guvernare. Dacă moștenirea pe care o va primi de la PSD e grea, bucuria de a veni la guvernare s-ar putea transforma în scârbă după alegerile de la anul.

    Când am auzit că Mircea Diaconu și-a luat inima în dinți și se va înscrie în cursa pentru funcția de președinte mi-am amintit de un citat a lui Jake Gyllenhaal:„Trăim vremuri triste când actorii sunt politicieni şi politicienii actori.” 

    În cursa electorală s-a înscris și Theodor Paleologu, un intelectual cu mult bun simț! Are experiență politică, are caracter și principii însă va avea și public? Experiența îmi spune că nu va avea suficient public când mă gândesc cât de ușor sunt păcăliți românii în campaniile electorale…Tare mult mi-ar place un președinte ca el!

    Alegerile din 26 mai au scos la lumină o alianță relativ nouă numită Alianța 2020 USR PLUS, o alternativă la partidele mai vechi.Propunerea lor pentru președinție, respectiv Dan Barna, poate avea un cuvânt important de spus și va fi un candidat serios pentru Klaus Johannis dacă ajunge în turul 2. Depinde de cum se va sedimenta ideologic această alianță care înglobează multă diversitate politică. Consolidarea ca formațiune politică e misiunea lor cea mai importantă. Și un examen serios va fi scrutinul pentru alegerile prezidențiale din acest an. 

    Concluzii:

    În campania electorală pentru alegerile prezidențiale pornește ca favorit actualul președinte Klaus Johannis. Nu pentru că e reprezentativ pentru români sau pentru România ci pur și simplu pentru că îl ajută conjunctura. El nu a făcut mare lucru. Însă a fost singura opoziție serioasă la alianța de la putere(PSD-ALDE). Dacă pică guvernul Dăncilă, rolul său va crește prin crearea unui nou guvern de această dată din categoria „guvernul meu”. Chiar dacă acest nou guverna va claca, îl va ajuta pe Klaus Johannis în alegeri. Funcție de ceea ce va urma zilele acestea la guvernare, un eșec al Vioricăi Dăncilă ar putea s-o facă să nu intre nici în turul 2. Șansa ei de merge în turul 2 ține doar de o bună guvernare până la alegerile prezidențiale.

    O campanie electorală de succes a Alianței 2020 USR PLUS poate propulsa liderul Dan Barna în turul 2 după cum o campanie proastă poate duce și la câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Johannis din primul tur.  

  • Peștele de la cap se împute…

    Peștele de la cap se împute…

    Autor: Ionel Popa

    „Cine pentru alții face legi,

    Să fie primul care le respectă.”

    Geoffrey Chaucer(cca 1340-1400)

    Citatul de mai sus ar trebui să stea în mintea oricărui parlamentar sau membru al unui guvern. Dacă cel care face legi nu le respectă, nici poporul nu le va respecta. Ce se poate întâmpla în aceste condiții din perspectivă electorală? Două variante:

    -Prima variantă-poporul votează parlamentari care nu respectă legile pe care tot ei le-au dat. E un semn care poate bucura pe cei votați. Înțelepții știu însă că o astfel de situație poate fi începutul dezastrului. De ce? Pentru că nelegiuirile pot scăpa de sub control și se pot produce multe nenorociri! O astfel de situație vedem în aceste zile la Caracal dar care, putem bănui, există și în alte zone ale țării.

    -În a doua variantă-poporul se trezește și nu votează candidații ce nu respectă legile țării. Dragă parlamentarule, dacă nu vei mai fi votat, nu te întrista complet… E posibil să ți se facă un bine. E ca și când te retragi în plină glorie….Fiindcă același Geoffrey Chaucer ne-a mai lăsat un citat:„Lăcomia e rădăcina tuturor relelor”. Și e foarte posibil să cazi în patima lăcomiei și să spui că dacă a mers azi va merge și mâine. Și să devii dependent de putere, sclav al corupției sau sclav al unui sistem corupt… La un moment dat însă nu va mai merge….Taman când ești mai sigur pe tine apare ghinionul…. Vrei să-ți reamintesc câteva exemple? Un tip de lăcomie a fost la mareșalul Antonescu și a plătit scump. Nu știu care ar fi fost soarta României dacă Antonescu oprea armata la Nistru însă pot bănui că alta ar fi fost soarta conducătorului, adică a lui. Lăcomia după putere a fost la Ceaușescu și a murit împușcat de Crăciun. Un alt fel de lăcomie a fost la Adrian Năstase și ce păcat! Lăcomia i-a distrus cariera politică. Lăcomie la Mazăre, lăcomie la Dragnea și la mulți alții care ne-au condus sau ne conduc în ultima vreme. Unii au plătit cu viața, alții cu libertatea. Nu e păcat?

    Parlamentarii și guvernanții trebuie să înțeleagă menirea lor-aceea de a conduce țara.De a o conduce în condiții de prosperitate pentru popor. Dezvoltarea durabilă a țării presupune crearea de armonie în ceea ce privește folosirea resurselor(grija față de resurse, mai pe înțelesul tuturor), armonie în dezvoltarea demografică a poporului(și aici mai putem spune grija față de populație). Respectarea legilor, transparența în cheltuirea banului public, asigurarea egalității de șanse, ăstea trebuie să arate orice dregător! Să arate la fiecare pas dacă se dorește respectul legii din partea poporului! Cum să stai liniștit și să nu faci nimic când anual îți pleacă din țară la muncă pe alte meleaguri sute de mii de români sătui de corupție și imposibilitatea de a-și face un rost în propria țară? Cum vei echilibra bugetul țării, ce fel de predictibilitate vei avea dacă începi anul cu o populație și la sfârșit ai cu câteva sute de mii mai puțin din ăia care muncesc? Cine îți mai crede promisiunile din campanie?

    Prosperitatea și bunăstarea țării poate aduce liniște și satisfacție politicianului. Prosperitatea și bunăstarea doar a clasei politice va atrage ura și antipatia poporului. Nu te baza că cei obidiți îți sunt loiali pe moment…. Vor întoarce foaia imediat ce vremurile vor fi prielnice… Nu mă crezi? Citește „Tănase Scatiu.Viața la țară”…Poate pe Duiliu Zamfirescu îl vei crede.

    Nu e rușinos să fii huiduit pe la întâlniri? Riști să-ți pierzi demnitatea cuprins de lăcomie? Nu e rușinos să te metamorfozezi în căpușă?

    În concluzie, partidele sunt deseori de vină că scot în față candidați certați cu legea. Personal înțeleg că uneori cei de la putere dau legi proaste, greșit fundamentate, dar nu pot tolera încălcarea legii de către dregători.

    În ceea ce privește poporul, are două sarcini din perspectivă politică, foarte simple: prezența la vot și votul dat candidaților cinstiți măcar până la momentul alegerilor…..că după aia o vor lua razna, rămâne de văzut.

    De ce e bine să iei în seamă cele două sarcini? Pentru că din titlu ai aflat un lucru: Peștele de la cap se împute! E un proverb întâlnit pe multe meleaguri. El are o continuare de care mulți fac abstracție: Și se curăță de la coadă! Adică dacă tu popor votant nu ții cont de cele două sarcini să nu te miri dacă vei avea corupție care îți va produce suferință ție și familiei tale!

    Învrednicește Doamne pe români la toate alegerile de aici încolo și vor avea un trai mai bun!

  • Nu promovați în funcții politice psihopați!

    Nu promovați în funcții politice psihopați!

    Ionel Popa

    Cazul Caracal, trebuie să recunoaștem, a zdruncinat din temelii sistemul politic de la noi. Acest caz a prins pe picior greșit organele judiciare dar nu numai.

    În primul rând a scos la iveală un sistem de încrengături care include grupările de interlopi, administrația locală(Primărie, Poliție, Procuratură etc) și politicul până la nivel înalt(adevărate rețele infracționale cu diverse preocupări:trafic de persoane, trafic de influență, evaziune fiscală etc). Din punctul meu de vedere, astfel de încrengături mai sunt și în alte regiuni ale țării dar cele mai solide (și nocive, pe măsură), sunt în regiunea de sud a țării. Să nu uităm că România a fost condusă până în 1989 de familia Ceaușescu care avea să propulseze la vârful puterii multe rubedenii din Oltenia. Chiar dacă Ceaușescu a fost eliminat de la putere, sistemul de relații, anumite obiceiuri, au dăinuit și chiar s-au dezvoltat.Exact cum după eliminarea regimurilor fanariote în Țările Române, unele influențe în societatea noastră le mai resimțim și acum! După revoluția din 1989 a urmat perioada lui Iliescu, și el provenind din zona de sud(Oltenița, jud. Călărași). Un alt lider important a fost Adrian Năstase, fost președinte al celui mai mare partid din țară, chiar premier care se trage din comuna Tărtășești, jud. Dâmbovița. Mircea Geoană a fost parlamentar cu funcții mari, senator, chiar președinte al Senatului, ales în Circumscripția Dolj. Și el a influențat societatea românească de la vârful puterii. A urmat Victor Ponta care a reprezentat județul Gorj în Parlamentul României. La rândul lui a fost președintele celui mai mare partid și premierul țării. Bineînțeles că apogeul l-a atins Liviu Dragnea, teleormănean acesta reușind să cocoțeze la vârful puterii mulți impostori din zona de sud, mai ales Teleorman dar și din Olt, Dolj etc.

    Lord Acton a fost un istoric, politician de doctrină liberală și scriitor catolic englez care a trăit în sec. XIX-lea și care ne-a lăsat un citat: „Puterea corupe; puterea absolută corupe în mod absolut.”

    Are dreptate Lord Acton? Ceea ce aflăm în ultima perioadă despre regiunea de sud a României ne arată cât adevăr conține acest citat!

    S-a dat dovadă de multă slăbiciune și din partea autorităților care au tolerat mult prea mult rețelele de interlopi. Poate nu întâmplătoare e și manelizarea României care s-a propagat tot din sudul țării.

    Viorica Dăncilă mai rezistă pentru că nu a fost implicată direct în dosare de corupție. Ea încearcă să mențină partidul la putere ceea ce nu e deloc ușor având în vedere presiunile din toate părțile la care este supus.

    S-ar părea că strategia aleasă deocamdată este cea de a ține ascunse multe din problemele cu care se confruntă partidul. A făcut unele schimbări pe la vârful unor instituții dar care pot fi ușor bănuite că sunt doar de fațadă. O adevărată reformă ar fi însemnat promovarea unor persoane din alte zone ale țării care nu au avut tangență cu rețelele din sud. Se pare că nu s-a dorit acest lucru. Probabil că d-nei Dăncilă îi este teamă că vor ieși prea multe lucruri la suprafață care vor afecta și mai mult partidul în perspectiva viitoarelor alegeri. Nu judec alegerea PSD-ului. Este o strategie politică ce s-ar putea să fie bună pentru partid sau să nu fie bună. Asta pentru că ar putea exista și o redresare din mers. Cert e că toate ezitările și bâlbele din cazul Caracal au șubrezit mult încrederea în Poliție și alte structuri ale statului ceea ce nu e bine deloc. Eu sper ca aceste structuri să-și pună cenușă în cap și să ia măsuri de redresare la nivelul fiecărui județ astfel încât lucrurile să intre sub control.

    În mass-media și pe rețelele de socializare am văzut tot felul de propuneri de prin alte state. Unii au dat exemplul statului Singapore unde un dictator a împușcat sute de mii de oameni instaurând un regim de frică în rândul populației. Alții dau ca exemplu un general fost KGB, Nurgaliev parcă, din Rusia lui Putin. A încercat să reformeze poliția de acolo și a instaurat un regim de teroare. Într-un final a fost înlocuit iar rezultatele lui sunt contestate.

    Probabil că se simte nevoia unei ordini în țară. Sper ca democrația de la noi să aducă un nou suflu în acest sens după viitoarele alegeri. Personal nu cred că o dictatură e bună! Aparent, Rusia lui Putin poate părea un exemplu însă la cât e de transparentă, am îndoieli. Și URSS-ul de pe vremea lui Stalin părea un exemplu. Pe 10 august l-am omagiat pe Panait Istrati( n. 10 august1884,Brăila, România – d. 16 aprilie 1935,București). Și el fusese cuprins de vraja comunismului din URSS pe care l-a lăudat în presa vremii până când l-a văzut pe viu! Vizitând URSS incognito s-a lămurit, revenind apoi în Franța și scriind despre abuzurile comunismului. Foștii prieteni de stânga l-au taxat drept fascist!

    Concluzia este una simplă. A fi la putere nu trebuie tratată ca o joacă! Înseamnă multă responsabilitate! Partidele de la putere dacă vor ca violențele să nu escaladeze să țină cont de mesajele dinspre popor!

    Un mesaj pentru membrii de partid: nu alegeți în funcții de conducere psihopați! Iată câteva elemente de recunoaștere:

    „Un psihopat este o persoană care nu prezintă empatie, mustrări de conștiință, are un comportament lipsit de inhibiții, este deseori carismatică, narcisistă și va face orice ca să își ducă la îndeplinire un plan.

    Deși câteodată se avântă în manifestări histrionice de emoție, o fac doar cu scopul de a câștiga simpatia. Altminteri, rămân imperturbabili în situații de criză, inclusiv în cazul unui divorț sau al unei despărțiri de o persoană importantă (deși nu prea există vreo persoană care să fie într-adevăr importantă pentru ei), nu simt prea multe nici la moartea cuiva din familie, nici dacă sunt descoperiți că au comis o crimă și nici când sunt pedepsiți pentru activitățile lor ilegale.

    Psihopații sunt superficiali din punct de vedere emoțional, dar și pentru că sunt invidioși, lacomi și dornici de putere. Își doresc tot ceea ce au alții, orice ar considera ei dezirabil. Poate fi un nou partener, un nou loc de muncă, prestigiu, bogăție sau familie. Vor să aibă relații de succes fără a oferi dragoste, onestitate și fidelitate.” Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihopatie

    Dacă recunoașteți astfel de trăsături, nu-i votați la conducere!

    S-auzim numai de bine!

    Binecuvântează Doamne România!