Iată-ne ajunși la mare,
O dorință împlinită,
În Antalya, la soare,
Viața curge liniștită.
Sus pe cer, în depărtare,
Văd turiști mai zvăpăiați,
Care și-au dorit să zboare,
De-o parașută agățați.
Îmi spuneam că nu au minte,
Riscul este mult prea mare,
Eu voi fi băiat cuminte,
N-am venit să mor la mare!
Soția însă alt gând are:
„Cu parașuta vreau să zbor!”
Mă gândeam la vreo scăpare
Și-L chem pe Domnul în ajutor!
Spre-mbarcare merg agale,
Număr banii, fac socoată:
„Doamne, fă cumva pe cale,
Să nu fie suma toată!”
Ajunși la locul de-mbarcare,
Dau de-un turc și-ntreb de plată,
O fi vreo șansă de scăpare,
Dacă n-avem suma toată?
Dar turcul, calm și zâmbitor,
Îmi spulberă speranța iară:
„Tamam, tamam1! Plecați la zbor!
Para sonra2… până diseară!”
Mi-am zis în gând: „S-a terminat!
Cum să mai dau înapoi?”
Turcul ne-a și echipat,
Repede, pe amândoi.
Ne urcăm în barcă-ndată,
Ce ne duce-n ritm alert,
Spre-o șalupa-n larg aflată,
Îmi fac curaj, încă-s inert.
Pe șalupă mă „gătește”,
Prind pe mine chingi și ham,
Un alt turc mă instruiește,
Dar în turcă… habar n-am!
N-apuc bine să-mi dau seama,
Că șalupa a și pornit,
Simt cum mă cuprinde teama,
Sub parașută m-am chircit!
Și pe măsură ce urcam,
Inima-mi bătea mai tare,
Priveam în jos și mă miram:
Orice om, furnică-mi pare!
Și când credeam că-s singurel,
(Nimeni n-ar ști că-s speriat),
O dronă vine ușurel,
Și roată-mprejur m-a filmat!
„Au trimis-o să mă vadă,
Dacă n-oi fi leșinat!”
Și-am dat din mână, drept dovadă:
„Viu sunt, iată, n-am clacat!”
Un zâmbet larg am afișat,
Către ai mei admiratori,
De parcă totu-i minunat,
Deși mă străbăteau fiori!
Mă străduiam cumva să par
Că-s curajos și chiar viteaz,
Soția mea n-avea habar
Cât de real e-al meu „extaz”!
Într-un final m-au coborât,
Pe șalupă-i mult mai bine,
Încet, încet mi-am revenit:
„Să zboare alții, nu-i de mine!”
N-am avut prea mult răgaz,
Soția mea urma la rând,
Iar eu eram deja viteaz,
O-ncurajam de jos, zâmbind!
Și-a decolat și dumneaei,
Plutind deasupra mării line,
Acum venise rândul ei,
Iar eu, de jos, mă simt mai bine!
Când zborul nostru s-a sfârșit,
Am revenit voioși la mal,
Credeam că totu-i isprăvit,
Dar mai urma ceva-n final!
Ne-au arătat, zâmbind, apoi,
Ce drona-n zbor înregistrase:
Un film în care eram noi
Cu chipuri… foarte curajoase!
Și poze multe, de pe barcă,
Cu noi prin aer atârnați,
Privindu-le, uitasem parcă
Cât am fost de speriați!
„Çok güzel3! Ce amintire!”
Ne-ndemna turcul zâmbitor,
Iar eu gândeam: „Ce ispitire…
Altă dată o să mai zbor?”
Filmul, pozele, firește,
Le voiam spre neuitare,
Dar când prețul ni-l rostește,
Mai zburam o dată-n zare!
Turcul, dibaci negustor,
Știa bine meseria,
Ne zâmbea cuceritor
Și ne sporea bucuria.
Bani la noi tot nu aveam,
Dar turcul, fără ezitare:
„Tamam! Încredere eu am,
Vă dau și poze și filmare!”
Așa că turcul m-a-nvățat,
Mai bine ca la MBA4:
Clientul, dacă-i încântat,
Mai scoate încă niște lei!
Parasailing5 doar am vrut,
Cedând acestei ispitiri,
Dar turcul, meșter priceput,
Ne-a vândut și amintiri!
Mulți bani, e drept, am cheltuit,
Dar ne-am întors cu bucurie,
Cu film și poze-am revenit,
Și clipe dragi pentru vecie!
Iar azi mă uit la filmulețe,
Sunt amintiri de neuitat,
Par acum isprăvi mărețe,
Întreaga plată a meritat!
- „Tamam, tamam!” (turcă) – „Bine, bine!”, „În regulă!” ↩︎
- „Para sonra” (turcă) – „Plata mai târziu” / „Banii mai târziu”. ↩︎
- „Çok güzel” (turcă) – „Foarte frumos!” ↩︎
- MBA (Master of Business Administration) – program de studii avansate în administrarea afacerilor și management. ↩︎
- Parasailing – zbor recreativ cu parașuta, deasupra apei, prin tractarea acesteia de către o ambarcațiune. ↩︎
Lasă un răspuns