Autor: Popa Ionel

De ce să investiți în plantații pomicole
Cu siguranță, plantațiile pomicole pot fi rentabile și afacerile din acest domeniu pot fi de mare succes! Reprezintă una din modalitățile cele mai eficiente de punere în valoare a fondului funciar. Sistemele moderne, superintensive, asigură profituri mari chiar și la suprafețe mici. Unul din avantajele acestei afaceri demn de luat în seamă este acela că se poate face și în timpul liber(în paralel cu un servici sau o altă afacere). Această afacere poate fi gândită și ca o moștenire pentru copii dat fiind că plantațiile au o durată de viață de minim 15 ani. Cât privește profitul, nu aș vrea să arunc niște cifre pur și simplu având în vedere că sunt mulți factori care intră în joc. Precizez doar că o livadă amplasată în condiții staționale corespunzătoare este mult mai rentabilă decât o suprafață similară cultivată cu cereale sau plante oleaginoase etc.

Ca investiție însă, e un pic mai pretențioasă și de aceea, cei care se gândesc să înființeze plantații pomicole e bine să apeleze la consultanți. Sunt investiții pe termen lung, destul de costisitoare și orice greșeală făcută în faza de înființare poate duce la efecte grave mai apoi, fie în faza de creștere și dezvoltare a livezii, fie în faza de exploatare.

Din punct de vedere legislativ, la înființarea unei plantații pomicole va trebui să avem în vedere prevederile Legii nr. 348/2003 numită și Legea pomiculturii(cu actualizările ulterioare, bineînțeles). Iată de exemplu ce prevede la art. 13:

„Art. 13. –

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.”

De asemeni, se va ține cont de Legea nr. 60/2007 care prevede la art 46:

„Art. 46. –

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
1. a) înființarea plantațiilor cu suprafețe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi și a suprafețelor mai mari de 0,2 ha de arbuști fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizație de plantare.”
Vom trece în revistă câteva aspecte de mare interes pe care trebuie să le aibă în vedere un fermier ce dorește să înființeze o plantație pomicolă, pe lângă respectarea legislației în vigoare din care am enumerat mai sus.
1. Analiza condițiilor staționale – La alegerea locului pentru înființarea livezii concură mai multe aspecte necesar a fi clarificate, cum ar fi: tipul de sol, topografia, aspectul general, înclinația terenului sau existența apei. Factorii climatici includ temperaturile medii, minime și maxime absolute lunare, cuantumul temperaturilor medii diurne pozitive și negative (unitățile de frig), umiditatea, vântul, precipitațiile anuale și lunare (mm) sau alte forme de precipitații cu frecvența asociată- grindina, gerurile de revenire de primăvară. Dacă se elaborează proiect de plantație atunci cu siguranță se va elabora și un studiu pedologic ce va stabili bonitatea stațiunii pentru speciile pomicole. Se va acorda importanța cuvenită analizelor de sol, însă ne vom preocupa să aflăm dacă în areal ce urmează a se planta se manifestă fenomenul de îngheț târziu. Un astfel de fenomen afectează înflorirea pomilor cu implicații directe asupra fructificației.O investiție serioasă trebuia să ia în calcul și un sistem de irigație care să ajute la compensarea deficitului hidric în sezonul vegetal. Disponibilitatea apei este esențială, nu veți putea produce eficient, pe măsura potențialului genetic, dacă nu aveți apă suficientă! Apa este una dintre intrările în sistem dintre cele mai scumpe, sursa de apă trebuie să fie una de încredere, asigurată permanent. Livada dumneavoastră este dependentă de apă, de o irigație regulată, în funcție de condițiile existente (vreme și perioada de vegetație). Managementul irigației este extrem de important: frecvența irigării, umiditatea din sol, cantitatea de apă necesară pentru fiecare pom, integritatea sistemului, corecta funcționare a acestuia sunt operațiuni zilnice, ce necesită o programare și execuție atentă.Managementul irigației poate fi făcut astfel încât să se reducă vigoarea pomilor fără a se penaliza calitatea livezii și randamentul acesteia în producție, printr-o tehnică de irigație prin deficit reglementat (RDI). Reducerea programată strategic a apei în anumite momente va conduce și la economii de apă dar în primul rând la reducerea creșterii vegetative, fără a afecta dimensiunea și calitatea fructelor, obiectivul dumneavoastră principal în livadă celălalt obiectiv fiind de a asigura o vigoare suficientă necesară dezvoltării viitoare a lăstarilor și de a canaliza energia rămasă pentru producția de fructe.Există mai multe soluții în acest sens, funcție de sursa de apă, distribuirea acesteia în plantații etc. În Spania am avut ocazia să văd un sistem ce folosea energia solară(panouri fotovoltaice) pentru a alimenta pompa ce scotea apa din pânza freatică. Poate fi o soluție bună și în condițiile de la noi mai ales că de cele mai multe ori nu există posibilitatea de alimentare la rețeaua publică de electricitate, bineînțeles luând în calcul adîncimea de forare, costurile de înființare și de exploatare a sistemului. Sistemul de irigație va asigura și fertilizarea plantației asigurând nutrienții pomilor cu eficacitate maximă.
2. Tehnologia ce va fi abordată. Vom avea în vedere soiuri care valorifică cel mai bine potențialul local. Cercetarea în domeniu a produs soiuri cu fructe cu calități deosebite, cu coacere mai timpurie sau mai târzie etc. Soiurile înalt productive au nevoie de susținere și în acest sens putem avea în vedere un sistem de susținere din stâlpi de beton precomprimat/metalici/lemn, după posibilități. Ca dotare minimă, e nevoie de un tractor de livadă, o cositoare, o instalație pentru stropit, o stație meteo. Când începe fructificația pomilor e bine să avem plasă antigrindină sau plasă anti-ploaie (mai ales la fructe precum cireșul) pentru a evita crăparea fructelor. Se va avea în vedere folosirea alertelor de dăunători pentru a stabili când e nevoie de stropire și cu ce substanțe. În felul acesta se vor face economii de bani, de muncă dar se va proteja totodată și mediul. În aceste condiții de tehnologie și dotare necesarul de forță de muncă nu va fi foarte mare! Vom lua măsuri de protecție la furturi sau vandalisme prin realizarea unei împrejmuiri corespunzătoare.
Punctele cheie pe harta riscurilor sunt reprezentate de polenizare, controlul bolilor și al dăunătorilor precum și de factorii climatici extremi cum sunt seceta, geruri severe, înghețul, grindina, vântul sau căldura excesivă. Producția și calitatea recoltei sunt un rezultat al managementului integrat al solului, irigației, coroanei și nutriției. Aceste inputuri sunt dependente unele de celelalte așa cum apa și nutriția nu pot fi separate de solul ce susține sistemul radicular, care la rândul său dictează performanța coroanei și pe cale de consecință, producția de fructe.

Ceea ce ar mai trebui să știe fermierul care dorește să investească într-o plantație pomicolă este că poate primi sprijin din fonduri europene în baza sub-măsurii 4.1a din PNDR.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:
- reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, inclusiv generatoare terestre Antigrindină, îngheț, caniculă, ploaie și insecte, echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, containere generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
- înfiinţarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină,îngheț, caniculă, ploaie și insecte containere, generator pompe irigat, sere, solarii, tunele joase, macrotunele etc.
- înfiinţarea, extinderea și/ sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, și ambalare şi a unităţilor de procesare la nivelul exploatației, inclusiv unităţi de procesare mobile, laboratoare de analiză pentru testarea produselor aferente activității proprii, containere frigorifice refrigerare, containere frigorifice congelare cu camera prerăcire, grup containere condiționare, spații de depozitare (fertilizanți, pesticide, ambalaje, inventar mărunt) etc.
- pentru respectarea condițiilor de igienă, de protecție a muncii, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul sefului de fermă, spațiu pentru pregătirea și servirea mesei, toalete ecologice etc.).
- sisteme audio/ video de supraveghere, monitorizare și control a plantației şi a fluxurilor tehnologice din exploataţia pomicolă, sisteme de iluminat perimetral al plantației pomicole şi/ sau al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploataţiei pomicole, stație meteo aferentă plantației pomicole, cabine pază;
- achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mașini/ utilaje şi echipamente noi, inclusiv echipamente de irigaţii la nivelul exploatațiilor, remorci agricole/ tehnologice, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.
- amenajarea, construcția, dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației și alte activități de marketing (autorulote, dozatoare (automate) de sucuri naturale şi alte produse din sectorul pomicol) etc.
Mai rămâne o ultimă problemă de rezolvat care poate da mari bătăi de cap fermierului: comercializarea producției în condiții de profit! Constatăm că piața din România este invadată de fructe din import. O soluție pentru fermierii români ar fi să se asocieze pentru a crea la comun spații de depozitare corespunzătoare, instalații de sortat, de ambalat dar și pentru a suporta mai mulți la un loc cheltuielile legate de marketing și publicitate. Fructele noastre pot avea mare căutare la export dar a face export nu e la îndemâna oricărui fermier!

Avându-se în vedere oportunitatea de finanțare din fonduri europene, sectorul pomicol necesită o mai mare atenție. În cele de mai sus nu am epuizat subiectul. Doar am dorit să atrag atenția celor dornici de a face investiții în pomicultură. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresele de mai jos. Proiectele din domeniul pomiculturii necesită studiu de fezabilitate astfel că trebuie demarate din timp. Vă așteptăm cu solicitări în acest sens.

Consultant: ing. Popa Ionel – S.C.DUPLICOM GRUP S.R.L. Mobil: 0761130399, email: duplicomgrup@yahoo.com, https://www.facebook.com/duplicomgrup
12 noiembrie 2017
Să învățăm de la elite! – Ionel Popa

Sursă: Să învățăm de la elite! – Ionel Popa

17 octombrie 2017
Economia de piață vs economia naturală

Ionel Popa

De multe ori, poate că de prea multe ori parlamentarii sau miniștrii români se dau în stambă în declarații de când democrația, chipurile, s-a instalat în România. Unele situații sunt ușor de înțeles dat fiind că parlamentarii nu sunt și nici nu trebuie neapărat să fie academicieni. Vă amintiți îngrijorarea lui Adrian Severin că la București în molecula de apă sunt de două ori mai mulți atomi de hidrogen decât de oxigen? Sau de Irina Loghin care cerea arestarea lui Rasdaq dacă a furat?(era vorba de piața Rasdaq dar despre care Irina nu știa nimic). Sunt multe astfel de faze că dacă le trecem în revistă nu ne mai miră că evoluăm așa lent pe calea bunăstării!

Totuși, nu m-aș fi așteptat la o gafă atât de mare din partea lui Varujan Vosganian! Iată ce scria pe facebook acum câteva zile parlamentarul ALDE: „Fiecare ou mâncat de la găina din curte văduvește bugetul de cincizeci de bani! Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarași impozite și taxe. În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban”.

Bineînțeles, internauții l-au luat la rost și tipul în loc să-și ceară scuze, a venit cu noi și noi explicații dintre care una m-a plesnit drept în față: „avantajele economiei de piață față de economia naturală”. Fiind inginer silvic de profesie, mi-am reamintit că întreaga teorie a regenerării pădurilor(cel mai complex ecosistem din natură) are la bază ideea regenerării conform tipului natural fundamental de pădure. Adică oricând se dorește regenerarea artificială sau naturală a pădurii pe o anumită suprafață, se va urmări ca aceasta să se facă în conformitate cu condițiile staționale, luând în calcul tipul natural de pădure specific acelor condiții. De ce? Pentru că tipul natural de pădure oferă cele mai multe garanții de adaptare a pădurii la acele condiții staționale. Foarte rar se fac abateri de la tipul natural fundamental și numai deplin justificat. De ce nu ar fi valabilă o astfel de teorie și în economie? Varujan Vosganian are o cu totul altă teorie și asta pentru că acest om pare picat din lună! De precizat că este în Parlamentul României de la Revoluție! Senzația mea este că omul stând așa mult în Parlament s-a rupt de realitate. Deodată i-a căzut în mână o carte în care a găsit ideea cu impozitarea autoconsumului și a aruncat-o pe piață fără să-și dea seama că se face de tot râsul! De ce nu e bună o astfel de teorie în România?

În primul rând pentru că agricultura de subzistență a asigurat supraviețuirea unei mari părți a țăranilor după desființarea CAP-urilor. Să nu uităm că pensiile foștilor membri CAP sunt de tot râsul.

În al doilea rând, agricultura de subzistență a compensat lipsa de locuri de muncă din mediul rural.

În al treilea rând, conform noului Cod Fiscal, agricultorii depun anual declarația 221 și plătesc impozite și așa prea mari, pe bază de norme de venit. E adevărat că la calculul normelor de venit se scad anumite cantități dar care înseamnă foarte puțin din totalul producției(Vosganian a exagerat mult producțiile la nivel național).

În al patrulea rând, țăranii noștri vând puțin din producția lor! Piața produselor agricole e invadată de importuri! Statul nu a ajutat producătorii autohtoni să pătrundă pe piețele externe. Ba, din contră, au permis și permit supermarketurilor să se extindă fără a se lua măsuri de protejare a producției autohtone. Cel mai grav e că supermarketurile s-au sesizat că românii din cauza lipsurilor financiare, nu prea mai pun preț pe calitate și ne vând produse ce nu ar avea ce căuta pe piețele de unde provin(producție din economia de piață, nu-i așa?).

Nici nu aș vrea să mă gândesc ce ar însemna pentru țăranii români impozitarea întregii producții!! Și așa satele sunt golite de tineret!

Uniunea Europeană promovează fermele mici tocmai pentru că se consideră că acestea fac mai bine față fluctuațiilor în situații de criză. Falimentul unui brand mare poate atrage probleme sociale în anumite situații. Un virus la porcine a dus la blocarea sectorului pentru mai bine de 20 ani(cazul COMTIM). Vă amintiți cazul DANONE de acum câțiva ani? A produs o isterie națională. Apoi a fost cazul BRĂDET. Mai putem da multe exemple de vulnerabilități ale economiei de piață.

Să se înțeleagă bine-nu sunt împotriva economiei de piață ca teorie economică! Însă cred că poate exista o coexistență a agriculturii specifice economiei de piață cu o agricultură de subzistență, mai ales datorită rolului social al ultimei categorii. Uniunea Europeană a evidențiat faptul că România este singurul stat în care mai întîlnim agricultură tradițională și a încurajat statul român să sprijine acest sector. Asta a înțeles Vosganian?

Dar eu mai propun un exercițiu de imaginație. Să ne imaginăm că o criză profundă ar veni peste țară-un război. Economia de piață ar mai putea să asigure hrana populației? Ce s-a întâmplat cu Siria după bombardamente? Cine s-ar duce în Siria să aprovizioneze supermarketurile? Cine ar mai aproviziona supermarketurile la noi? Cu ce s-ar hrăni populația?

Ca să ne dăm seama de caracterul lui Vosganian, aș dori explicații de la d-lui la două situații:

-Dacă se consideră un politician autentic de dreapta ce vine cu propuneri economice de dreapta, ce caută într-o alianță cu un partid de stânga așa cum e PSD-ul?

-Dacă e așa expert în teorii economice, să explice cum au stat treburile în dosarul „Gaze ieftine pentru Nicolae”? Citiți din „gândirea de economist” a d-lui Vosganian în următoarea stenogramă: http://evz.ro/stenograma-sideranta-discutia-completa-in-care-vosganian-se-milogea-anormal-de-tariceanu-pentru-gazele-lui-niculae-vosganian-de-ce-mi-smulgi-inima-din-piept-micsorandu-mi-veniturile-tariceanu-auzi-nu-ma-lua-pe-mine-cu-vrajeala.html

10 octombrie 2017
Ideea de unire în preajma centenarului Marii Uniri – de Ionel Popa

În anul 2018 toți românii vom sărbători centenarul Marii Uniri. Este un prilej de readucere aminte asupra evenimentelor de la 1918 dar nu e frustrant că teritorii locuite de români, mai ales Basarabia, nu este integrată în România la atâția ani de la proclamarea independenței acestui teritoriu?. Dacă ar fi ca lucrurile să se desfășoare în firescul lor, Basarabia ar trebui să ceară rapid unirea și România s-o accepte la fel de rapid și mai apoi să se acționeze în sensul integrării celor două state, economic, social etc. Lucrurile nu se petrec așa din câteva motive:

-Liderii din Basarabia nu vor să-și piardă privilegiile. Corupția este la un nivel înalt la Chișinău și cei de la putere se simt în largul lor. Îi sperie foarte tare instituțiile de combatere a corupției din România.

-Bisericii din Basarabia(în mare parte) care are un rol foarte mare în societatea basarabeană îi convine subordonarea față de Patriarhia Moscovei. În cadrul procesului de rusificare Moscova a avut grijă să acorde o atenție mare preoțimii așa că cei mai mulți sunt filoruși. Poate că un rol mai activ al Patriarhiei de la București s-ar potrivi pentru apropierea preoțimii.

-Populațiile de alte etnii din Basarabia au reticențe mari privind ideea de unire cu România, de multe ori discursurile excesiv naționaliste ale liderilor unioniști punând gaz pe foc. Preferă o mai mare independență, sub formă de autonomie, decât unirea într-un stat mare. În plus, etniile sunt la mâna Moscovei prin liderii lor manipulați de securitatea rusească.

-Liderii de la București realizează că o eventuală unire ar însemna o povară destul de grea pentru România, stat care este angajat în recuperarea decalajului față de celelalte state din UE. Recent am auzit un banc de la un primar de comună: „Se spune că Putin nu ne iubește. Păi dacă nu ne-ar iubi, ne-ar da Basarabia!”. Bineînțeles, e un banc. Totuși, ne putem da seama că ar fi multe de făcut pentru ca Basarabia să ajungă din urmă chiar și cea mai săracă regiune a României! Nu că nu ar fi posibil, însă vedem cum e cu voința politică la noi! Multă demagogie, puține fapte. În virtutea inerției, România se dezvoltă. În momentul în care apar decalaje mari între regiuni asta-i cea mai clară dovadă că România se dezvoltă doar din inerție și nu datorită unei planificări bine gândite și aplicate. Dacă guvernanții ar gândi cum trebuie, ar face strategii care să fie aplicate CU VOINȚĂ POLITICĂ și atunci decalajele dintre regiuni ar fi reduse mult iar România ar arăta ca o țară cu adevărat europeană.

-Liderii de la Bruxelles nu încurajează unirea pentru că s-ar crea un precedent periculos pentru Europa. Modificarea granițelor, indiferent cum s-ar face, nu e pe placul UE.

Și totuși, ce-ar fi dacă:

-Liderii de la Chișinău ar lăsa interesele personale de-o parte și s-ar gândi la copiii și nepoții lor. E o marte oportunitatea ca Basarabia să intre în civilizația europeană prin unirea cu România. E nevoie de sacrificiu din partea clasei politice de la Chișinău dar e și o oportunitate de a intra în istorie.

-Biserica ar avea o mai mare deschidere spre Patriarhia de la București? Bineînțeles, Patriarhia de la București ar trebui să facă ceva în acest sens. Totodată BOR ar trebui să se curețe de elemente ce denotă abateri profunde de la dogma ortodoxă(cazurile Corneliu Bârlădeanu și Cristian Pomohaci), știindu-se că biserica basarabeană este mai tradițională și nu tolerează liberalismul în sânul acesteia.

-Etniile din Basarabia ar face un efort de a înțelege că în România prin prisma legislației naționale și a politicii de la Bruxelles, pot beneficia de mult respect și susținere. Ca drept dovadă, în Parlamentul de la București sunt reprezentate 18 etnii. În plus, etnia maghiară a avut reprezentare în multe guverne. Rusia nu-i poate ajuta prea mult mai ales de când e în conflict cu Ucraina. România poate asigura liniște pentru cetățenii ei atât prin integrarea în UE cât și prin apartenența la NATO.Autonomia e bună doar pentru o mână de privilegiați, nu și pentru popor.

-Liderii de la București ar înteți contactele cu basarabenii la toate nivelele și cu toate etniile promovând unirea ca necesitate actuală, ca modalitate de rezolvare a problemelor curente a populației din Basarabia. Discursurile naționaliste ar trebui trecute în plan secundar primând necesitățile de moment și de viitor a poporului. Istoria e bine s-o știm dar ce ne facem când nu avem cu ce plăti ratele? Vedem cum mare parte din populația din Românească părăsește teritoriul pentru un trai mai bun. Noi vrem să atragem 4.5 milioane de locuitori cât mai are Basarabia(mulți de etnie rusească) în timp ce alți 4.5 milioane de locuitori de etnie română au părăsit România….Ca atare, România trebuie să arate că asigură prosperitate populației și că ar putea să integreze populația din Basarabia. De fapt, ăsta ar fi marele examen. Retorica privind istoria comună, cultura comună, limba maternă etc nu mai valorează așa mult în aceste vremuri. Oamenii se mișcă de-a lungul și de-a latul planetei pentru un trai mai bun.

Concluzia e că multe ar trebui făcute dacă dorim unirea și politicienilor le stă în putință. Prioritatea numărul 1 ar trebui să fie progresul economic și grija față de populație indiferent de etnie. Ideea de unirea are nevoie de susținători din partea a cât mai multor lideri. Unirea e mai mult decât politică de partid. Unirea e ideal de țară.

5 octombrie 2017
Nu ignorați frustrarea! de Ionel POPA

Dezbateri ample vedem în presă având ca subiect corupția sau lupta anticorupție….. Politicienii se simt din ce în ce mai încolțiți și-i vedem cum încearcă să se victimizeze… L-am auzit pe d-ul Băsescu afirmând că publicul de-acum seamănă cu cel din anii `50. De asemeni, d-lui pune toate tensiunile din societate, pe seama procurorilor că au prea mare putere. Cred că greșește foarte mult și încearcă de fapt, să distragă atenția de la adevăratele cauze ale hărțuirii politicienilor din această perioadă. De altfel, în aceste zile se discută mult pe seama procurorilor, a judecătorilor, a serviciilor etc. Dacă e să fim cinstiți, categoriile de mai sus nu ar apărea așa des în spațiul public dacă politicienii și-ar vedea de treabă. Eu aș dori să sesizez un alt aspect care scapă din vedere politicienilor și nu numai. E vorba de frustrare… Într-o societate în care numai cei cu pile …la partid pot prospera este logic să apară multă frustrare și ceea ce văd eu, aceasta tot crește. Pe fond de frustrare a apărut și s-a dezvoltat mișcarea legionară, pe fond de frustrare PCR-ul a exterminat clasa politică după 1946. La putere a ajuns un partid încărcat de frustrare care a atras de partea sa populația…frustrată. Sprijiniți din exterior, a dat frâu liber sentimentelor de frustrare și știm cu toții ce s-a întâmplat. Despre asta nu a spus d-ul Băsescu. De altfel, și PCR-ul mai apoi a picat tot pe fond de frustrare. Exista un sistem de privilegii și favoruri bazat pe pile și relații care în 1989 a răbufnit(Cel mai frustrat a fost Ion Iliescu pentru că Nicolae Ceaușescu nu aplica doctrina comunistă ca la carte!). Personal cred că politicienii ar trebui să acorde mult mai mare atenție frustrărilor din societate pentru că istoria se poate repeta. Văd sondaje de opinie privind sprijinul populației față de un anumit partid sau anumite personalități politice…. Aceste sondaje pot fi oricând răsturnate dacă nu se ține sub control frustrarea! De ce avem frustrare acum? Lăcomia e cauza principală. Partidele când ajung la putere, vor totul-privilegii, indemnizații, influență, fonduri publice, funcții publice pentru membri de partid și acoliți…. Ceilalți rămân cu firimituri sau cu nimic.

Într-o societate normală veniturile cele mari se duc spre cei creativi, spre performanță și competență. Dacă veniturile se duc spre cei cu pile și relații, vom avea frustrare în societate. Impactul este mare și necruțător. Resursa umană afectată de frustrare va migra spre alte state unde va fi mai bine apreciată(cel puțin așa speră). În țară rămân piloșii care ocupă mare parte din aparatul bugetar și care îi „chinuie” la propriu și la figurat, pe toți cei care doresc să facă ceva. Birocrația pare mare la noi pentru că e multă incompetență în structurile bugetare. Nu neapărat indivizii sunt incompetenți…. Sistemele sunt incompetente. Sunt create de așa manieră ca să se poate „ciuguli”. România se poate moderniza mult mai repede însă ritmul este lent pentru că acest ritm permite puterii să se îmbogățească și să-și consolideze averile.

Însă frustrarea se poate aduna la un moment dat, se poate coaliza și poate răbufni! Frustrarea e transpartinică! O găsim și în interiorul partidelor de la putere! Păi ce îl împinge în luptă pe d-ul Ponta în ultima perioadă? Dar pe d-ul Băsescu? Sau pe d-ul Daniel Constantin? Ce-l va împinge în luptă pe d-ul Grindeanu în perioada următoare? Și am dat câteva exemple de „sus”.Nemulțumiri sunt însă până la talpa țării. Dacă va fi să mai avem o revoluție, tot frustrarea o va produce! Lumea merge la vot, de fiecare dată așteptând să iasă partidul care să le îmbunătățească nivelul de trai. De fiecare dată însă, partidele de la putere își văd doar de interesele lor. Uneori mai acordă ceva atenție masei mari de votanți, celor care depind de bugetul de stat(asistații social, pensionari etc). Ar trebui să nu mai iasă la vot? Nuuuu!!! De ce nu e bine să renunțăm la a mai vota? Simplu: pentru că poate fi și mai rău! Mersul la vot nu ne va garanta niciodată o viață mai bună la nivel de individ! Însă ne poate asigura că lucrurile nu vor evolua spre mai rău ca societate! Absenteismul la vot place celor de la putere! O viață mai bună și-o poate crea fiecare persoană pentru ea însuși punând la bătaie potențialul de care dispune, într-o societate democratică, civilizată. Noi mergem la vot pentru o societate democratică care să ne permită să ne dezvoltăm ca indivizi. Noi nu mergem la vot ca să ne îmbogățim. Doar candidații se pot îmbogăți după vot! Uneori și anumiți susținători. E motiv de frustrare că lucrurile se petrec astfel. Însă cetățenii unei țări trebuie să continuie să meargă la vot pentru menținerea democrației la nivelul statelor civilizate. E bine din când în când să ne arătăm frustrarea prin demonstrații pașnice! E terapie contra lăcomiei puterii, chiar dacă acesteia nu-i convine! Fac însă o afirmație: liderii politici supărați de manifestările de frustrare din partea societății civile, uneori puse pe tapet de presă, ar trebui să pună mâna să citească istorie! Câteva subiecte la care să se aplece le dau eu: Răscoala de la 1907, ascensiunea mișcării legionare, ascensiunea comuniștilor, procesele lui Maniu, Mihalache, Brătianu și a altor lideri, decăderea lui Ceaușescu.

Binecuvântează Doamne România!

9 iulie 2017
De ce nu a dat rezultate Revoluția din Decembrie 1989

Ionel Popa

Au trecut mai bine de 27 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 și constatăm că schimbările produse nu înseamnă nici pe de parte modernizarea României……. Atâta timp cât românii au ajuns sclavii Europei, nu putem să spunem că am evoluat ca popor(raportându-ne mereu la celelalte popoare ale Europei din care facem parte). Atâta timp cât corupția e cuvântul care ne caracterizează cel mai mult în Europa, schimbarea din 1989 nu e ceea ce ne-am fi dorit.

De fapt, ce ar fi însemnat o revoluție adevărată? Poporul român nu a cunoscut foarte multe revoluții în adevăratul sens al cuvântului, excepție cea de la 1848, moment foarte drag mie. Atunci a existat un grup de revoluționari care, inspirându-se din Occidentul civilizat, s-au organizat, au elaborat programe pe care au încercat să le implementeze. Nu totul a reușit dar am avut o evoluție care a dus în doar câțiva ani la crearea statului român!

De ce nu am simțit ceva asemănător și în urma Revoluției din Decembrie? Eu încerc să formulez câteva răspunsuri.

În primul rând în 1989 declanșarea a fost pur întâmplătoare. Nu a existat un grup de revoluționari care să se manifeste cât de cât activ….Au fost câțiva disidenți față de regimul lui Ceaușescu care și-au dorit puterea pentru ei. Cel mai înfocat a fost Iliescu care era supărat că Ceaușescu a trădat comunismul. Așadar nu a existat un program de modernizare a României care să arate calea. Cu sprijin din afară, pornind de la o revoltă împotriva unui pastor maghiar, s-a reușit o lovitură de stat prin înlăturarea lui Ceaușescu și instalarea la putere a unei forțe numite FSN care era alcătuită tot din comuniști… De obicei, revoluțiile degajă multă energie care dacă e canalizată corect, se produc minuni în viața unui popor. Masele de oameni sunt dispuse la schimbare și se aliniază programelor stabilite de revoluționari. După 1989 însă, chiar dacă s-au declanșat mișcări populare, neexistând un program, s-a mers pe calea „din aproape în aproape” și „schimbarea să se facă prin noi”, adică prin cei din FSN. Așa zisele măsuri de democratizare s-au făcut la indicațiile organismelor străine, fie ele europene, aplicate de FSN….. De aceea, s-a pierdut din energia de după revoluție… Conducerile s-au preocupat să privatizeze „prin noi”, ceea ce a dus la risipirea averii acumulate de stat pe vremea comunismului. S-a distrus enorm iar poporul s-a supus și a acceptat schimbările de parcă ar fi fost hipnotizat de trandafiri…. A acceptat șomajul, a acceptat jafurile, le-a girat la votare….

Concluzionând, în cel mai bun caz, am putea spune că am avut o revoluție nomenclaturistă! De ce? Pentru că a fost dorită de nomenclatura de partid ce-și dorea mai multe privilegii, nomenclatura a și ajuns la putere, apoi a produs schimbarea în bine doar pentru…nomenclatură! Dacă Revoluția de la 1848 se numește Revoluția burgheză democratică, celei din decembrie îi putem spune revoluția nomenclaturistă sau a nomenclaturii…. Dacă înțelegem și acceptăm asta, atunci lucrurile se simplifică și înțelegem de ce cei mai mulți dintre noi nu suntem mulțumiți de evoluția României…. După intrarea în UE s-a construit ceva infrastructură, însă fondurile europene au venit prea târziu, populația fiind puternic afectată de șomaj, de îndatorare, astfel că a început exodul în afară.

Pe acest fond de jefuire a averii statului, s-a creat mafia actuală. Ea s-a format pe schelet securisto-comunist emanat după Revoluție. Mafia este transpartinică, a acumulat averi imense și conduce sistemul politic din România, mimând democratizarea și modernizarea. În fapt, societatea românească pare bolnavă, integritatea teritorială pare vulnerabilă, viitorul pare din ce în ce mai incert….Uniunea Europeană s-a transformat într-un colos greoi ce se conduce prin multă birocrație ceea ce a înfuriat deja Marea Britanie care a părăsit barca…… Interesele economice par să dezbine coeziunea din NATO, astfel că România devine tot mai vulnerabilă.

SUA pare a ne fi parteneră dacă…..cumpărăm armament de la ei de măcar 2% din PIB. Apartenența la UE ne-a fost facilitată făcând diverse concesii care ne-au slăbit mult. Cei de la putere nu au avut abilitatea Poloniei, Ungariei și Cehiei care au învățat mult mai repede ca noi să absoarbă fondurile europene. Cine să mai acceseze fonduri la noi dacă populația activă, în mare parte a părăsit țara?

O economie dezvoltată presupune o balanță a exporturilor pozitivă. Pentru a avea așa ceva e nevoie de implicare și din partea statului prin crearea de infrastructură, prin politica fiscală etc. Conducerea de la noi nu a avut o astfel de viziune. Din contră, am acordat tot felul de facilități multinaționalelor ca monedă de schimb pentru a nu ne mai critica Occidentul pentru ineficiența reformelor și am „omorât” capitalul autohton. Singura instituție cu capital autohton ce se modernizează ca infrastructură pare să fie Biserica! În rest, foarte puțin pe ici, pe colo!

Ceea ce mă îngrijorează este că nu se întrevăd îmbunătățiri în perioada imediat următoare…..

Lupta anticorupție nu că nu ar fi importantă, dar ne preocupă prea mult pe noi toți! Într-o societate sănătoasă asta ar trebui să fie treaba instituțiilor abilitate și poporul să fie concentrat pe producerea de bunăstare! Preocuparea excesivă pe lupta anticorupție nu e un semn bun cu care să ne mândrim! Semn bun ar fi preocuparea pentru performanța economică, pentru creșterea investițiilor, pe modernizarea infrastructurii…..

Ca o concluzie de final, revoluția de la 1989 și-a cam arătat rezultatele, fapt demonstrat și de demararea cercetării penale a celor ce au condus-o! Poporul român are nevoie de o altă revoluție, o adevărată revoluție, nu neapărat sângeroasă, una de schimbare de mentalitate! O pot produce cei plecați peste hotare, dacă s-ar reîntoarce acasă! Din interior pare mult mai greu pentru că sistemul e pregătit să anihileze totul din fașă! Partidele se dovedesc tot mai neputincioase, ca niciodată după 1989, nu mai există nici un partid de la care să avem speranțe…. S-ar părea că revoluția nomenclaturistă și-a atins cu brio nivelul de incompetență!

Cine va moderniza cu adevărat România?

25 iunie 2017
Alături de Simona!

Ionel POPA

După finala pierdută de Simona Halep la Roland Garros am fost neplăcut surprins să citesc o groază de-a invective la adresa ei! Mi se întărește convingerea că lipsa de respect față de adevăratele valori e una din cauzele pentru care stăm în coada Europei. Ce poveste de succes ar fi făcut americanii dacă Simona Halep era a lor! Mulți dintre noi însă, prea mulți, nu numai că o criticăm, dar îi adresăm jigniri de dimineață până seara! Avem dreptul să-i analizăm jocul, mai ales dacă ne pricepem. Dar nu avem dreptul de a o jigni! Indiferent cât ai pierdut la pariuri, nu ai dreptul s-o împroști pe Simona Halep!

Ce văd eu la Simona Halep? E unul din cele mai bune modele pentru tânăra generație. Provine dintr-o familie modestă, a ajuns la succes treaptă cu treaptă, cu multă muncă, cu multe sacrificii! E în primele 5 din lume de mult timp și a devenit cunoscută fiind foarte respectată pe întreaga planetă! Este răsplătită pecuniar la fiecare concurs la care participă! Ce familie nu și-ar dori să aibă un astfel de copil? Cât de nesăbuit trebuie să fii s-o jignești? Poate fi un bun model pentru oricine, dacă nu pentru tine, poate pentru copilul tău, poate pentru npoții tăi etc! Din punctul meu de vedere e mai bun model decât Sharapova sau Serena, ambele fiind găsite cu dopaj, una fiind sancționată, cealaltă chipurile avea învoire, dar tot dopaj se cheamă! Și Simona a luptat cu ele în perioada când acestea se dopau și noi ce făceam, o criticam că pierde în finală! Simona a luptat cinstit și duce o mare luptă cu ea însăși! Nu e ușor să-ți ții în frâu emoțiile când țelul e atât de mare! Norocul nostru este că Simona are un suflet mare, că iubește România și pe noi toți chiar dacă unii nu o merităm!

Dragi români, cu cât vom învăța mai repede să distingem și să apreciem adevăratele valori, cu atât mai repede vom evolua! Întreaga societate ar trebui să știe să aprecieze munca cinstită, sacrificiile! Nu se poate să terfelim așa ușor valorile noastre reprezentative, adevărați ambasadori care aduc prestigiu României!

Personal, cer scuze Simonei Halep pentru faptul că unii conaționali îi aduc jigniri! Iartă-i Simona, nu știu ce fac!

13 iunie 2017
FCSB sau fotbalul ca la stână – Ionel POPA

Acum câțiva ani am cunoscut un cioban în județul Vrancea. Am ajuns la stâna lui cu niște prieteni interesați să cumpere oi. Fiind doar martor, am asistat la început foarte pasiv la felul cum decurgeau negocierile. Am sesizat însă că omul era foarte bine pregătit în domeniu. Aranjase oile, le separase….și ne împuia capul cu marile calități ale oilor. Ba că fată doi miei, ba că dă mult lapte… Ne-a arătat și oi care, spunea el, sunt pentru sacrificare fiindcă nu-s prea bune. Noi nu prea puteam verifica cele spuse de cioban dar pledoaria lui era grozavă! Într-un final negocierile au luat sfârșit și ne-am retras pentru a ne cinsti sărbătorind afacerea bună făcută de fiecare. După ce ni se mai dezlegase limbile, am încercat să mi-l apropii pe cioban și am reușit cumva. Nefiind interesat să achiziționez oi, nu s-a ferit să-mi divulge câteva secrete de-ale meseriei lui. Spre surprinderea mea am aflat că nu vânzarea de brânză sau de miei l-au făcut drept unul dintre cei mai prosperi ciobani. El spunea că brânza e cam aceeași la toți și dacă se respectă condițiile de igienă, toți pot face o brânză de calitate. La fel, mieii, nu diferă prea mult de la un cioban la altul. Ceea ce l-a făcut bogat era comerțul cu oi! Știa cum să-l facă și asta-i aducea venituri considerabile! Văzusem cu ochii mei cum procedase cu prietenii mei. Lua oi de la alți ciobani care se duceau spre faliment, le dădea o față comercială, apoi croia câte o mică legendă despre fiecare pe care o spunea clienților. Strașnic cioban!

Iată că mai avem unul care din cioban a ajuns patron de echipă fotbalistică! Și nu una oarecare! E patronul fostei echipe Steaua București, echipă la care eu am ținut foarte mult în tinerețe. De ce? Pentru că eu asociam echipa cu setul de valori al armatei: seriozitate, disciplină, patriotism curat etc. Mai regăsim aceste valori la FCSB? Eu nu mai găsesc astfel de valori!

Nici nu mă miră! Becali a crescut la stâna unui cioban. Ceea ce știe cel mai bine să facă e să speculeze. Asta a învățat, asta face! Nici o afacere care să necesite abilități de manager nu i-au ieșit! Având o avere destul de mare obținută tot pe căi speculative, reușește să țină o echipă sus în clasament. Ceea ce nu reușește și nici n-are cum, e să-i păstreze setul de valori! FCSB nu are nimic din spiritul Stelei. Și pe măsură ce timpul trece, FCSB nu mai are nimic din fosta Steaua. E nevoie de investitori în fotbal, dar de adevărați investitori! Revoluția în acest domeniu o poate face nimeni altul decât Gheorghe Hagi! Investind cu cap, iată că el ajunge în fruntea clasamentului. După cum se arată lucrurile, începe o adevărată epocă Hagi. O să vedem că sistemul lui Becali desprins din sistemul de lucru al ciobanilor, se va prăbuși. Sistemul lui Becali înseamnă risipă mare de capital chiar dacă mai recuperează pe seama achizițiilor de la echipele în degringoladă. Becali nu știe să producă jucători, Hagi știe! Fotbalul lui Becali se ține cu bani mulți în timp ce fotbalul lui Hagi se autofinanțează. E o mare diferență. Hagi se constituie într-un exemplu de „Așa da”, Becali într-unul de „Așa nu”! Până și suporterii Stelei se detașează de echipa lui Becali! La urma urmei, de ce să pui suflet pentru o echipă care se constituie în jucăria preferată a unui om de un egoism feroce? Ce valori transmite Becali? Unde-i fair-play la FCSB? Ce ar fi de învățat de la o astfel de echipă? Antrenori umiliți, jucători umiliți, scandaluri unul după altul…… Am iubit Steaua, dar Steaua nu e FCSB! Revoluția lui Hagi e pe cale să se producă și prima victimă va fi sistemul lui Becali! Și fotbalul românesc are nevoie de o astfel de revoluție! Asta-i ce cred eu fără a fi implicat direct în fotbal. Sunt un simplu observator care s-a săturat de lăudăroșeniile lui Becali, de speculațiile lui Becali, de idioțeniile lui Becali când vorbește de tactici din fotbal!

Hai Viitorul!

22 mai 2017
Între prea mult și prea puțin – Ionel POPA

Ample proteste au avut loc în România cum nu am mai avut din 1990 încoace! Situația încă nu s-a calmat, prevăd încă o săptămână de foc. Societatea s-a împărțit în două tabere, ațâțate de televiziuni, presa scrisă, formatori de opinie și bineînțeles, de conducători de partide, fiecare cu anumite interese. Cei din tabăra ce susțin guvernul i-au demonizat pe cei din cealaltă tabără în fel și chip. Bineînțeles că și președintele nostru a primit o groază de-a etichete. Se lansează fel de fel de acuzații, fel de fel de amenințări, se fabulează enorm demult chiar de către persoane la care nu m-aș fi așteptat niciodată…. Foarte mulți din afară ne laudă, ne dau ca exemple, unii din interior critică protestele…. Și totuși ce s-a întâmplat cu România?

Eu am o explicație care e foarte simplă, de altfel și ușor de demonstrat.

Analizând protagoniștii celor două tabere constatăm că una e formată din susținătorii PSD, respectiv mare parte din aparatul bugetar, pensionari, asistații sociali, adică de cei care depind mai mult sau mai puțin de stat. Ceilalți, protestatarii, sunt cei ce lucrează în mediul privat, sunt antreprenori, angajați ai multinaționalelor la care s-au atașat studenți, tineri dornici de-o viață mai bună în țara lor. Paradoxal, în prima tabără se regăsesc chiar în eșalonul de frunte, guvernanții, parlamentarii puterii, șefi de organizații PSD, așa-numiții baroni locali, mulți cu averi foarte mari făcute în mare parte din afaceri cu statul.În aceeași tabără întâlnim asistații social, pensionarii cu pensii mici, populația din mediul rural, taman cei ce trăiesc de pe o zi pe alta. Cum de s-au alăturat cele două categorii formând așa o tabără? Explicația e că cei ce au prea puțin sunt la mâna celor ce au prea mult. Ce săraci sunt masa de manevră a puterii de mulți ani de zile. Analizând sursele de venit, vom putea lesne să ne dăm seama că tabăra susținătorilor PSD trăiesc pe seama bugetului de stat mai mult sau mai puțin. Și cine alimentează acest buget? Până acum câțiva ani acest buget era alimentat și de privatizări. Mai era ce vinde. Apoi mai era alimentat și de credite-FMI, Banca Mondială etc. Acum nu prea mai este alimentat decât din zona celei de-a doua tabere-impozitele și taxele plătite de IMM-uri incluzând structurile complete de personal. Acestea fac eforturi uriașe de a se menține pe linia de supraviețuire împovărate de fiscalitate, de facilități reduse la export(lipsa infrastructurii etc), mai nou, lipsa de forță de muncă performantă(tinerii muncesc pe alte meleaguri). Iată că această categorie nu mai poate duce povara! Această categorie care dorește mai mult și care reprezintă clasa de mijloc, și aici includ și fermierii care plătesc impozite, NU MAI POATE ȘI NU MAI VREA să ducă în spate cheltuielile celorlalți! Să-i demonizăm ba că-s soroșiști, ba că sunt manipulați de Iohannis etc sunt greșeli enorm de mari! Acestia sunt esența tare a României. Au capul pe umeri, gândesc singuri, nu-s prea dependenți de nimeni și vor un trai mai bun! În loc să-i demonizăm, ar trebui să-i lăudăm pentru că ei duc greul! Muncesc și bugetarii, nimic de zis, au muncit și pensionarii, nimic de zis. Dar eu pun o întrebare: ce s-ar întâmpla dacă întreaga clasă de mijloc ar părăsi țara? V-ați gândit la asta toți cei care strigați că protestul e ilegal, că nu au autorizație, că-s incitați etc. Semnalul lor e foarte clar și cine e înțelept îl va prinde. Așa nu se mai poate! Cu adevărat trebuie crescută clasa de mijloc, clasa care aduce plus-valoare, clasa care produce pentru export etc. Nu bateți în multinaționale că faceți o imensă greșeală! Ferească sfântul să plece și ăștia! Au creat multe locuri de muncă bine plătite!

Nu mai bateți în UE până nu vă informați suficient asupra avantajelor aderării! Infrastructura rurală în bună parte s-a făcut cu fonduri UE. Personalul din administrație, mare parte s-a instruit cu fonduri UE. Multe investiții în IMM-uri s-au făcut cu fonduri UE. Avem acces la experiența altor state în mai toate domeniile vieții sociale. Chiar nu reușim să vedem aceste lucruri? UE are un Parlament din care fac parte și reprezentanți români. Ei știu cum se pune problema acolo.Dacă întâmpinăm probleme în aplicarea standardelor UE nu înseamnă că UE nu e bună! Înseamnă că noi mai avem de învățat. Vrem pași mai rapizi? Să ne concentrăm pe accesarea fondurilor nerambursabile! Să facilităm accesul la fonduri.Să fim mai serioși în administrarea resurselor și să facilităm crearea de locuri de muncă bine plătite astfel încât românii să rămână în țară și să contribuie la PIB-ul nostru, la fondul nostru de pensii, la fondul nostru de șomaj etc. Să nu mai plece absolvenții de studii superioare prin alte state iar noi să ducem lipsă de medici, de profesori etc.

Am dorit să pun pe hârtie aceste rânduri pentru că și eu fac parte din clasa de mijloc și înțeleg foarte bine ce înseamnă această clasă. Cunosc ofurile păturii de jos, știu că vor mai mult ajutor, dar ajutorul pentru ei este cules de stat de la clasa de mijloc. Cunosc ofurile clasei conducătoare, știu ce vor-contractele cu statul distribuite preferențial din care să scoată profit cât mai mare. Dar și ei trebuie să se gândească la faptul că un buget gras pe termen lung rezultă din taxarea cu puțin a cât mai mulți nu prin spolierea câtorva.

Ca atare, voi susține orice măsură care simt că determină creștere economică, orice măsură care încurajează și sprijină exporturile, orice măsură care determină creșterea numărului locurilor de muncă, indiferent cine le-ar lua! Și da, susțin protestatarii din Piața Victoriei pentru că ei cer ceva normal – mai mult respect de la guvern! Dragnea și echipa sa au vrut să ne tragă pe sfoară! O spunem noi dar o spun și membri PSD care au măcar o brumă de onestitate. Ce guvern serios e ăsta care imediat după instalare pune ca prioritate majoră grațierea și amnistierea celor cu probleme penale? Dacă cei din pătura de jos se târâie după PSD indiferent cum ar oscila, cei din clasa de mijloc vor seriozitate, vor predictibilitate, vor să-și dezvolte afacerile și sunt îngrijorați dacă se vor mai accesa fonduri de la UE.Sunt interesați dacă nu cumva li se vor bloca exportul sau importul pe undeva din cauza nesăbuinței vreunui ministru.

Nutresc speranța că înțelepciunea va învinge.Cu toții am învățat câte ceva din protestele ultimelor zile. Sper ca România să se reseteze după această perioadă și să capete un alte elan.

Doamne, binecuvântează România!

7 februarie 2017
Dă-ne Doamne înțelepciune

Ionel Popa

În aceste vremuri vedem dezbateri furtunoase între putere și opoziție. Iată o știre din data de 11.07.2019: „Curtea Constituţională a României a dezbătut, joi, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de PNL – USR şi de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Judecătorii au amânat pentru a şaptea oară o decizie, verdicul urmând a fi dat pe 29 iulie.”(www.libertatea.ro)
Tensiunile au drept cauză niște modificări la Codul Penal. De altfel de câțiva ani agenda politicienilor a fost ocupată cu ….lupta pe justiție. Teama că ar putea da socoteală pe seama averilor acumulate îi sperie pe mulți. Pensiile speciale, alt subiect aflat pe agenda politicienilor creează impresia că Parlamentul și Guvernul sunt doar pentru câțiva români…. Nu vreau să îmi dau cu părerea pe aceste subiecte. Îmi pare rău că acestea sunt temele care incită spiritele și creează falii în societatea noastră(și nu-i bine deloc), omițând alte aspecte care sunt mult mai alarmante și mai prioritare!Îmi pare rău că politicienii nu se concentrează și pe măsuri pentru masa mare de români . Consecințele sunt nefaste.

România stă în coada Europei și așa va fi pentru multă vreme dacă ai noștri conducători nu se trezesc! În timp ce noi ne certăm unii cu alții, alte state construiesc de zor viitorul! Tineretul pleacă peste hotare imediat ce termină școala și muncește pe șantiere sau în uzine din întreaga Europă, și nu numai. Acele state fac creștere economică, singura ce poate duce la creșterea nivelului de trai. Tinerii noștri pun umărul la creșterea și mai mare a decalajului dintre România și restul statelor din UE. Între timp rămân în țară familii destructurate, bătrâni însingurați care de cele mai multe ori mor de parcă i-ar lovi niște blesteme: fie de frig(cine să le aducă lemne?), fie de foame, fie bolnavi neîngrijiți(cine să-i ajute să ajungă la un medic sau să ia un medicament?), fie arși pentru că fiind singuri nu sesisează că o scânteie le-a aprins patul, fie tâlhăriți, în cazul bătrânelor uneori și violate etc. Mulți români cad pradă depresiei și își iau viața…. Altădată bătrânii locuiau cu unul din copii. Acum copiii sunt plecați și bătrânii își duc zilele în condiții din ce în ce mai grele. Mai ales în mediul rural situația e cea mai cruntă.

Mulți copii sunt în grija bunicilor. Deseori familiile se destramă ca urmare a plecărilor în străinătate și copiii se separă. Unii cu mama, alții cu tata, dar de crescut îi cresc bunicii.

Acestea sunt realitățile vremurilor actuale. În sate natalitatea e din ce în ce mai scăzută, nunțile tot mai puține, doar decesele respectă statisticile…..deocamdată.Multe sate suferă scăderi masive de populație….

Ca efecte colaterale, se pierd tradiții, devenim mai egoiști, mai frustrați, mai descurajați, mai încrâncenați(mai ales față de policitieni dar și între noi)…..

Contracararea acestor situații necesită acțiune rapidă, concentrată, inteligentă pe mai multe planuri. Soluțiile nu țin de creșterea pensiilor. Nici măcar lupta împotriva corupției nu va rezolva problemele. Îmi pare rău că trebuie să spun asta. Un exemplu îmi vine în minte: am combătut corupția din fotbal… și? Rezultatul e că aproape nu mai avem fotbal. Să ne imaginăm o situație: un bolnav canceros e dus la spital. Medicul îl bagă în operație. Iese la sfârșit pe hol și familia bolnavului îl întreabă:

-Domn doctor, ați rezolvat cu cancerul?

-Da, l-am extras!

-Bravo domn doctor, felicitări!

-Mulțumesc dar pacientul e mort!

-Păi cum așa domn doctor?

-Nu a rezistat operației, era slăbit, a trebuit să operăm mai multe organe că era un cancer extins, am afectat funcționarea și a inimii, și a rinichilor, și a plămânilor, i-a trebuit sânge și nu prea am avut suficient…asta a fost. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cam asta e și cu lupta anticorupție…că tot comparăm corupția cu un cancer…

Cred că e nevoie de a se identifica alte soluții care să determine dezvoltarea României care să combată indirect și corupția, iar aceste metode radicale care produc multă tensiune, să fie folosite cât mai puțin. Poate nu ar fi rău să aruncăm o privire în curtea bisericii care stă mult mai unită de peste 2000 de ani…Să vedem ei cum se conduc?

Mă gândesc că soluțiile țin de creștere economică, de creșterea productivității muncii, de creșterea numărului locurilor de muncă, de creșterea exporturilor, de dezvoltarea infrastructurii, de creșterea veniturilor salariale pe seama eficientizării IMM-urilor etc. În această zonă ar trebui să se acționeze preponderent. Orice întârzieri în luarea de măsuri în sensul celor de mai sus va duce la depopularea în continuare a țării, la destructurarea în continuare a familiilor, la pierderea încrederii în politicieni, la tensionarea și mai mare a populației și aș mai putea enumera consecințe la care mi-e și groază să le enumăr. De aceea, simt o stare de dezgust față de clasa politică ce nu reușește să rămână concentrată pe teme de importanță vitală și se pierde în teme ce țin de unele grupuri de interese sau de anumite persoane. Orice guvern poate să abordeze măsuri din multe domenii, inclusiv măsuri de grațiere și amnistiere, nimeni nu se va supăra dacă se ține cont de anumite priorități și dacă poporul va simți cu adevărat o îmbunătățire a vieții. Închei cu câteva versuri scrise cu ceva timp în urmă:

Rugă pentru poporul meu

Binecuvântează Doamne, poporul român,

Dă-i puterea de-a rămâne în ţară stăpân

Miluieşte-l cu chibzuinţă şi înţelepciune

Întăreşte-l când îi cuprins de slăbiciune

Luminează-i Doamne calea, când o rătăceşte

Şi dă-i iertarea cuvenită, dacă mai greşeşte

Fereşte-i fiii săi mai aprigi cuprinşi de dezbinare

Nimic să nu le-aducă lor motiv de întinare

Uneşte-i Doamne pe toţi fraţii laolaltă

Să-şi croiască împreună aceeaşi soartă

Însufleţeşte în toţii fiii de naţie românească

Dorinţa de Unire în Dacia strămoşească

Întăreşte Doamne, la tot poporul meu

Iubirea de moşie, credinţa în Dumnezeu

Ajută-le Tu Doamne, să aibă spor în toate

Trăiască în a lor ţară, în cinste, în demnitate.

Aşa să ne-ajute Dumnezeu!

31 ianuarie 2017