Ionel Popa

Autor: Popa Ionel

  • Pădurea între nevoia de protecţie şi nevoia de lemn

    Inginer silvic Ionel POPA

    Vă mai amintiţi filmul „Piciul” cu Charlie Chaplin? Este o capodoperă a marelui actor, de mare succes în 1921. Dacă nu vi-l mai amintiţi sau poate, nici nu l-aţi vizionat, iată unde îl puteţi găsi: https://www.youtube.com/watch?v=3t6lcaeEV9g . Există o secvenţă în film în care ne prezintă felul cum câştiga Chaplin(în rol de vagabond, dar cu suflet mare),un bănuţ, cu ajutorul Piciului. Filmul ni-l prezintă pe Chaplin în rol de geamgiu. Pentru a găsi clienţi se folosea de copil, care mergea în faţă şi spărgea geamurile de la case. Imediat din urmă venea „salvarea”. Apărea geamgiul, exact la timp, remediind problema, evident, contra cost.

    Nu ştiu de unde s-a inspirat Chaplin pentru această secvenţă…. Aş putea bănui, însă nu sunt sigur. Această metodă de a face bani o văd însă din ce în ce mai des şi în economia noastră atât de chinuită de tranziţie. O problemă va fi în avantajul tău? Dacă nu apare de la sine, creeaz-o! Sunt multe exemple, dar o să mă refer la unul care mi se pare strigător la cer.

    Într-un material (pe care îl găsiţi aici: http://www.ziarulprofit.ro/index.php/austriecii-atac-cu-paraziti-in-padurile-argesului-copacii-se-usuca-din-picioare-si-se-vorbeste-de-o-bomba-ecologica/ ) un şef de ocol silvic vorbeşte despre o boală ce determină uscarea arborilor de răşinoase, pentru care încă nu sunt soluţii de stopare. Deocamdată, doar se fac tăieri cu derogare de la prevederile amenajamentului, pentru a stopa transmiterea bolii şi la alte suprafeţe. Sunt voci însă care spun că boala nu a apărut întâmplător, ci că ar fi produsă cu „ajutorul” firmelor direct interesate de buşteni.

    De când s-au instalat în România firmele austriece din domeniul prelucrării lemnului, au apărut boli extrem de dăunătoare la răşinoase, în special la molid şi pin. Bineînţeles, nu există suficiente probe în acest sens, deocamdată . Dar să vedem cine sunt beneficiarii unei asemenea situaţii:

    În primul rând, firmele de exploatare şi prelucrare a lemnului. Vor avea suficient lemn pentru activitatea lor, şi la preţ mic.

    În al doilea rând, proprietarii de păduri(în special statul român prin RNP Romsilva-cea mai bună „vacă de muls”). Pot recolta volume de material lemnos peste prevederile amenajamentelor silvice ceea ce înseamnă mai mult profit. Motivarea e apariţia bolii.

    În al treilea rând, firmele de amenajare, deoarece vor fi solicitate să vină cu soluţii de refacere a arboretelor.

    În al patrulea rând, firmele din domeniul prestărilor de servicii de împădurire. Vor avea lucrări permanent şi la preţuri atrăgătoare.

    Ministerului de resort îi va fi uşor să aprobe derogările de la amenajament, având o aşa motivaţie.

    ONG-urile depun eforturi să scoată în evidenţă abuzurile ce se produc în pădurile României şi nu se iau măsuri. De ce ? Pentru că, aparent, tăierile sunt legale. Oricine poate vedea că pădurile dispar de la an la an şi totuşi nu se iau măsuri.

    Surpriza mare a fost să constat că instituţii ale statului susţin taman invers. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti este responsabil pentru proiectarea şi punerea în aplicare a IFN(Inventarul Forestier Naţional), pentru efectuarea măsurătorilor de teren, prelucrarea şi analiza datelor IFN şi publicarea rezultatelor obţinute. Iată câteva precizări din Raport IFN la finele anului 2015:

    „CLIȘEE FALSE DESPRE PĂDURI
    “Rămânem fără păduri”
    FALS Datele IFN arată că avem 2,29 milarde mc în păduri, un volum în creștere față de perioada comunistă. Exploatăm mai puțin de 50% din creșterea pădurii, mult sub media europeană!
    “Suprafața pădurilor a scăzut”
    FALS Cuvântul defrișare legat inclusiv de tăierile ilegale este fals. Defrișarea este o tăiere rasă urmată de schimbarea folosinței terenului din pădure în folosință agricolă. Practic, în România, datorită legislației silvice foarte dure, chiar și în cazul celor 250-300.000 ha tăiate ras, ca urmare a retrocedărilor, nu putem vorbi de defrișări. Aceste suprafete sunt în cvasitotalitate regenerate azi și sunt păduri tinere. Datorită includerii unor suprafețe de pășuni împădurite în fondul forestier național suprafața pădurilor a crescut cu peste 150.000 ha (date IFN), iar această cifră va crește în continuare.
    Putem spune că pădurile României sunt afectate de tăieri ilegale, fenomen în scădere în anii 2014-2015, sunt supraexploatate pădurile accesibile și în același timp avem o acumulare uriașă de masă lemnoasă prin exploatări totale mai mici decât creșterea pădurilor și acumulări în zonele mai puțin accesibile ale fondului forestier.
    Pe total, o exploatare puțin rațională a pădurilor datorată lipsei investițiilor în accesibilizarea pădurilor și tehnologii de exploatare moderne.      

    Concluziile acestei analize si statistici:
    Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde euro și exporturi de 1, 88 miliarde euro în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004 !!!
    Industria de prelucrare primară și-a dublat de asemenea producția și exporturile, prin creșterea valorii adăugate cherestelei prin procese tehnologice suplimentare și prin valorificarea superioară a sortimentelor inferioare de lemn rezultate din exploatări forestiere și prelucrarea primară a lemnului. Valoarea exporturilor – altele decât mobilă – 1,86 miliarde euro;
    România este un mare importator de materie primă – buștean – pentru industria lemnului, cu importuri de peste 2 milioane mc lemn rotund și exporturi de 200.000 mc;
    Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro anual;
    România nu este un furnizor de materie primă neprelucrată – lemn brut – la export.
    Industria de prelucrare a lemnului, produselor finite din lemn, industria mobilei sunt ramuri esențiale ale economiei naționale, extrem de importante prin locurile de muncă create și aportul valutar net.
    Industria de prelucrare a lemnului valorifică masa lemnoasă pusă la dispoziție de către administrația silvică și își autoreglează capacitatea de productție pe baza resursei disponibile pe piață.
    A lega imaginea industriei lemnului de fenomenul tăierilor ilegale este o teză vădit manipulatoare a raportului EIA.
    Scopul raportului EIA este combaterea tăierilor ilegale sau compromiterea industriei lemnului în România?
    Imaginea creată de Raportul EIA industriei lemnului din România este FALSĂ! „

    Citind acest Raport, am rămas stupefiat! O instituţie a statului român numită Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti din subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor, emană astfel de aberaţii. Acum înţelegeţi cum pădurile României dispar prin “tăieri legale”? Asta pentru că toţi cei ce ar trebui să vegheze la pădure au interese oculte! Cine sunt cei ce pierd în urma acestor proceduri?

    În primul rând, pădurea. Fac precizarea că teren forestier înseamnă ceva, pădure înseamnă altceva. Vreau să spun că suprafaţa fondului forestier a crescut, mai ales pe seama includerii de terenuri degradate. Paguba cea mai mare asupra pădurii o reprezintă calitatea ei exprimată prin compoziţie(presiunea cea mai mare este asupra speciilor căutate de …ştim noi cine), consistenţă(adică avem pădure dar e mult mai rară), calitatea arborilor(exemplarele cele mai bune ca şi calitate a arborilor, sunt cele mai căutate), vârsta pădurii(arboretele au vârste mult mai mici, tăierile rase coborând vârsta medie a pădurii). Problema cea mai gravă este că refacerea pădurii este mult mai dificilă şi de durată.

    Care este preocuparea reală de gospodărire durabilă a pădurii?

    În al doilea rând, noi cetăţenii incluzând şi generaţiile viitoare, care indirect, suntem afectaţi, şi e uşor să vă daţi seama cum. O tăiere rasă pe terenurile în pantă, mai ales pe versant de munte înseamnă în timp scurgerea solului în urma ploilor ceea ce duce la imposibilitatea refacerii pădurii(cine a fost în Grecia, Italia, Turcia etc, poate confirma acest lucru).

    Se spune în toate ţările că „Pădurea este aur verde”. Se pare că la noi a rămas o sintagmă pentru că în realitate ne batem joc de pădure aşa cum ne batem joc şi de alte resurse naturale. Acest lucru trebuie înţeles cât mai repede, înainte de a fi prea târziu….

  • Să fim mai uniţi!

    Să fim mai uniţi!

    Ionel POPA

    „Mărturisesc că românul care nu aude căderea lacrimii altui român nu mă interesează fie el şi cel mai bogat om din lume.” Grigore Vieru

    Vedem în aceste vremuri o încrâncenare puternică în rândul populației de la noi, și nu numai, taman când dispunem de atâtea canale de comunicare cum nu au mai existat niciodată. Dar, vorba lui Mark Twain care spunea cu referire la presa scrisă: „Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat”. În aceste vremuri dezinformarea atinge cote maxime fiind favorizată de canalele de socializare care se adaugă multitudinii de canale media.

    Îmi amintesc din facultate că dacă o populație de animale se înmulțește prea tare, factori regulatori vor interveni care să facă a se menține un nivel optim. De exemplu, apariția unui virus va face ca transmiterea acestuia să fie favorizată cu cât populația este mai numeroasă. La șoareci știința spune că o populație prea densă va determina secreția unei substanțe prin urină numită ACTH care va duce la perturbarea sistemului nervos și astfel se reglezează numărul de șoareci.

    Cum stau lucrurile la om? Înmulţirea populaţiei într-un anumit areal geografic determină un consum mai mare. Nesatisfacerea acestui consum duce la ceea ce numim “criză”. Fenomene de acest gen întâlnim des în istorie şi rezolvarea crizelor s-a făcut cu mari sacrificii. În Biblie întâlnim un exemplu. Este vorba despre Turnul Babel. Acolo o populaţie ajunse să constituie cea mai mare aşezare umană de după Potop. Era o aşezare alminteri unită(e vorba de Babilon), ce vorbea o singură limbă. S-a decis să se construiască un turn “până la cer”. Scopul era să-şi arate forţa, puterea şi nu pentru slava lui Dumnezeu. În aceste condiţii, Biblia ne povesteşte că această construcţie a atras mania lui Dumnezeu deoarece oamenii păcătuiau împotriva Lui şi le-a încurcat limbile, împrăştiind oamenii pe tot Pământul. Cum s-a făcut asta? Mă gândesc că în fapt, s-a creat o problemă de comunicare. Cu cât turnul se înălţa şi informaţiile de sus în jos şi de jos în sus se transmiteau (din gură în gură), nu s-au mai înţeles între ei, au apărut disensiuni şi dezbinări.Mai pe înţelesul tuturor, aşa se întâmplă când cineva îşi întoarce faţa de la Dumnezeu, producând suferinţă celor din jur…. Exemple din această categorie fiind dictatorii ce produc multă suferinţă semenilor doar din ambiţii personale exagerate.

    Problemele de comunicare sunt în prezent tot mai des întâlnite. Unii demarează anumite acţiuni, nu ţin cont de Dumnezeu. La un moment dat nu mai reuşesc să ţină lucrurile sub control şi rezultate vedem în zilele noastre: ISIS, întreaga nebunie din Orientul Mijlociu etc etc.

    Cum se manipulează? Orice apare, este pus sub semnul întrebării, are oponenţi şi susţinători. Vor câştiga cei ce vor reuşi să atragă mai mulţi susţinători. Nu întotdeauna ideea care conţine mai mult adevăr câştigă. În lupta politică manipularea este arma principală a partidelor. Şi în economie este întâlnită manipularea-de exemplu, prin publicitate. Şi atunci, ce trebuie să facem noi ca oameni dornici de o bună convieţuire? Eu zic că o direcţie foarte bună ne-o oferă Sfânta Scriptură: Mântuitorul Iisus Hristos spune: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi şi pe Domnul Dumnezeul tău, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toata inima ta”. Şi tot Mântuitorul Iisus Hristos spune în Sfânta Scriptură: „Iubiţi-vă unii pe alţii aşa cum v-am iubit Eu”. „Pacea Mea dau vouă.” „Iubiţi-vă, ca lumea să cunoască cum că sunteţi ucenicii Mei.” „Dragostea nu cade niciodată.”

    Cu toţii putem schimba câte ceva în jurul nostru prin propriul exemplu de bunătate, de toleranţă, de smerenie…. Acţionând în sprijinul celor aflaţi în nevoi înseamnă a fi îngeri pentru aceştia, îngeri de moment. Rezultatul? Cel aflat în nevoie descoperă dumnezeirea(poate că chiar se roagă pentru a primi un semn de la Dumnezeu…). Cel ce oferă îşi aduce un aport la o mai bună convieţuire. Dacă toţi am proceda aşa altfel ar fi lumea …. Însă nu este aşa deoarece mulţi sunt cuprinşi doar de interese meschine. Răutatea i-a amploare, oamenii fiind din ce în ce mai îndârjiţi. Şi asta nu în condiţii de adevărată criză…. Din punctul meu de vedere, o criză adevărată este cea din timpul unui război şi imediat după. Ceea ce avem acum la noi nu sunt crize adevărate, sunt crize false, create de om doar din anumite interese meschine. Cei ce au studiat viaţa românilor în timpul celui de-al doilea război mondial şi de după, ştiu despre ce vorbesc. Şi ca să lămuresc ce vreau să spun despre o adevărată criză, propun un exerciţiu de imaginaţie: Să presupunem prin absurd(oare?) că România ar fi implicată într-un război….de apărare. Cine s-ar înrola pentru a-şi apăra patria? Românii plecaţi din ţară? Slabe speranţe…. Ce i-ar motiva? Cu “ajutorul “guvernelor post-decembriste, mare parte din populaţia tânără a fost “fugărită” din ţară. Dar cum ar decurge agricultura în condiţiile unui război? Credeţi că proprietarii străini de terenuri(şi care sunt din ce în ce mai mulţi administrând suprafeţe din ce în ce mai mari) ar mai investi în reluarea producţiei agricole? Marile supermarketuri şi hipermarketuri ar continua să funcţioneze în condiţiile în care aprovizionarea se face doar din import? Şi atunci, cu ce se vor hrăni românii? Iată un exemplu de criză. Cât de posibilă este o astfel de criză rămâne să apreciaţi fiecare.

    Ţinând cont de cele de mai sus, ca români adevăraţi suntem interesaţi să ne ajutăm mai mult unii pe alţii. Să fim mai toleranţi cu semenii noştri. Să manifestăm mai multă empatie unii faţă de alţii. Poporul român nu e ca cel canadian alcătuit artificial din imigranţi aleşi pe sprânceană(cu studii superioare etc ) Poporul român din contră, a pierdut mulţi fii prin emigraţie. Poporul român e ceea ce a mai rămas, de multe ori familii aflate în nevoi. Cu aceştia trebuie să evoluăm. Vom vedea că în perioadele de cumpănă fermele de familie fac faţă mult mai bine. Un laureat al Premiului Nobel spunea că cea mai bună cale de a ajuta populația unei țări sărace este să fie lăsată să emigreze. Teoria o fi bună la nivel de individ dar la nivel de naţie e fatală. Poate determina dispariţia unor state(Oare ce s-o întâmpla cu Siria?).

    De aceea, dacă eşti român, te invit la mai multă iubire faţă de semenii noştri.

    Recent, la poarta unui cimitir m-a abordat un bărbat. Mi-a spus că are nevoie de sprijin având soţia în spital şi nu are bani pentru tratamente. M-am uitat în ochii lui şi i-am văzut disperarea. I-am întins 10 lei, atât aveam în buzunar.

    O altă persoană a văzut gestul meu şi m-a certat spunându-mi cum pot fi atât de naiv, că ăştia sunt vagabonzi care aşa fac bani pentru băutură etc etc. Amintindu-mi privirea nevoiaşului i-am replicat că: Dacă e adevărat? Nu sunt femei neajutorate prin spitalele noastre? Dar dacă medicamentul îi va face bine şi femeia se va vindeca? Poate că nişte copii vor avea iarăşi mama acasă…. Nu ar fi mai bine?

    De fapt, mulţi dintre noi nu putem oferi pentru că avem tendinţa de a judeca pe cei din jur, uitând că nimeni nu-i perfect.

    Eu spun că un popor cu cât e mai unit, cu cât manifestă mai multă empatie faţă de cei din jur, cu atât va fi mai puternic în vremuri de criză.

    Înaintaşii noştri ne-au dat soluţia pentru a nu greşi în ceasuri de cumpănă: „Ţineţi cu poporul toţi ca să nu rătăciţi – ne-a spus Simeon Bărnuţiu , pentru că poporul nu se abate de la natură, nici nu-l trag străinii aşa de uşor în partea lor, cum îi trag pe unii din celelalte clase, care urlă împreună cu lupii şi sfâşie pe popor dinpreună cu aceştia; nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei …” . Mihai Eminescu spunea: „Schimbaţi opinia publică, daţi-i o altă direcţiune, răscoliţi geniul naţional – spiritul propriu şi caracteristic al poporului – din adâncurile în care doarme, faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţiune de idei, în care ideea românească să fie mai mare decât uman, genial, frumos. În fine, fiţi români, români şi iar români!”.

    S-a întâmplat de foarte multe ori ca dintr-o familie nevoiaşă să apară un vlăstar fantastic. După cum s-a întâmplat de foarte multe ori ca persoane considerate puternice să ajungă la pământ. Cel mai tare mă doare când la pământ ajung personalităţi şi nu reuşim să le acordăm un ajutor. Aşa au sfârşit, crunt, personalităţi culturale, politice, sportive etc.

    De aceea, îndemnul meu este ca din când în când să ne îndreptăm faţa şi către cei năpăstuiţi, către cei ce ţin mai greu ritmul cu dezvoltarea societăţii. Goana după nivelul de civilizaţie occidental nu trebuie să fie prioritar pentru guvernele noastre pentru că vedem că însuşi Occidentul începe să vadă cu alţi ochi România, să aprecieze altfel ceea ce noi încă mai avem. Prioritar ar fi menţinerea unităţii poporului, crearea de condiţii acceptabile de trai pentru români în propria ţară.

    Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

  • Ce-aveţi cu câinii de la stâni?

    Ionel POPAjujeu

    Analizând activitatea Parlamentului nostru, am senzaţia că le-a luat Dumnezeu minţile. După ce că există multe voci care scot în evidenţă că numărul parlamentarilor e prea mare, că există corupţie în Parlament etc, aleşii când se trezesc din somn, vin şi cu propuneri legislative de tot râsul. Ei par rupţi total de realitate! De fapt, cei mai mulţi habar nu au de necesităţile de la ei din Colegiu. Fiecare face ce vrea, fiecare îşi vede de afaceri, de hobby-uri, de amante, numai de popor nu se preocupă. Şi iată că s-a deschis noul sezon de vânătoare! Bineînţeles, mulţi parlamentari sunt şi vânători . Doar că anul acesta, poate şi din cauza că lipseşte zăpada, nu prea mai iese vânat. Şi atunci vânătorii se supără, iar dacă vânătorul supărat este din Parlament, el îşi va exprima supărarea în prima şedinţă şi va face o propunere. Anume, el crede că vinovaţi de lipsa vânatului sunt câinii de la stâni!!! Bineînţeles,turma de parlamentari au votat ca …. turma şi iată că au dat o lege să dispară câinii de pe fondurile de vânătoare.
    Această propunere legislativă denotă lipsă de respect faţă de oieri care şi aşa sunt batjocoriţi că producţia lor se valorifică greu(lâna nu mai are valoare, blana de oaie nu se mai prelucrează). De asemeni, denotă cruzime faţă de bieţii câini. Dar denotă şi multă indolenţă ca să nu-i zic prostie. Pentru că lipsa de vânat nu este cauzată de prezenţa câinilor de la stâni! Altădată erau mult mai multe stâni şi oi şi câini şi aveam şi mult mai mult vânat. Cauzele pentru dispariţia vânatului sunt altele, şi o să enumăr pe cele mai importante.
    În primul rând braconajul. Este sport naţional . AGVPS cu structurile din teritoriu au rezultate extrem de slabe în combaterea braconajului. De asemeni, justiţia este foarte îngăduitoare cu faptele de braconaj.
    În al doilea rând, livrările de iepuri vii la export. O să rămânem îngroziţi dacă vom cere o statistică referitoare la numărul de iepuri vii livraţi în ultimii 25 ani la export. Astfel de recoltări nu fac nici o selecţie. Se prind la plasă şi masculi, şi femele. Remarc şi faptul că în derularea acţiunilor de recoltare iepuri vii, se căsăpesc mulţi iepuri de către participanţi.

    În al treilea rând, vânatul e în scădere şi din cauza degradării pădurilor. Suprafeţe mari de pădure sunt exploatate iraţional şi habitatul vânatului este periclitat.
    În general, câinii de la stâni au jujeu astfel că nu sunt prea favorizaţi să prindă vânat. Dacă un iepure este prins de un câine de la stână înseamnă că acel iepure are probleme de sănătate astfel că acei câini fac o selecţie care nu e rău dacă se face. În orice caz, câinii de la stâni sunt ultimii vinovaţi de scăderea efectivelor de vânat. Câinii hoinari, care înseamnă cu totul altceva, ar putea să aibă o vină mai mare, dar a te lua de câinii de la stâni denotă multă nesăbuinţă! De aceea, înţelegem supărarea ciobanilor. Pe fondul unui an secetos cum a fost 2015, oierii au fost afectaţi destul de puternic. Aprovizionarea cu furaje pentru iarnă a fost anevoioasă. Subvenţiile încă nu au ajuns la ei. Problemele lor sunt destulde complexe. În aceste condiţii, cum poate fi considerat un Parlament care dă astfel de legi? Vă las pe fiecare să judecaţi!

  • Crăciun pentru toţi!

    Dragi prieteni, vă trimit acum un mesaj din calitatea mea de preşedinte al Asociaţiei “SOLIDAR”.

    Constatăm că la nivel mondial violenţa este în creştere. Efectul este devastator! Multe victime nevinovate mor în atentate, alţii se prăpădesc în războaie şi mult mai mulţi zac prin spitale în urma rănilor suferite. Care o fi cauza acestor evenimente de nedorit? Fiecare parte are o motivaţie! Toţi cred că au dreptate. Asta înseamnă criză. Un lucru e cert: soluţiile adoptate care au la bază tot violenţa, fac mult mai mult rău, determinând escaladarea conflictelor cu consecinţe din ce în ce mai nefaste. Vedem populaţii întregi speriate, vedem sute de mii de refugiaţi ce-şi părăsesc ţările pentru a se salva. Găsim răspunsuri, dacă vom căuta, la înţelepţii planetei noastre:

    “Pacea începe acolo unde se termină ura şi lăcomia. Lumea nu poate fi schimbată cu violenţă, ci numai cu inima.” Phil Bosmans

    Acest citat spune totul!

    Noi, românii, avem un proverb înţelept: “Cine seamănă vânt,culege furtună”.

    Iată ce spune Stephen Hawking, considerat cel mai inteligent om al planetei: „Calitatea umană pe care aș vrea să o consolidăm este empatia. Ea ne aduce într-o ambianță plăcută și iubitoare.”

    Ţinând cont de cele de mai sus, vă invităm pe toţi să profităm de Spiritul Sărbătorilor de iarnă pentru a crea şi consolida empatia! Avem în decembrie două sărbători ce ţin de tradiţia creştină, respectiv Moş Nicolae şi Moş Crăciun. Nu există copil să nu se bucure de un dar primit în aceste zile! Chiar şi adulţii sunt pătrunşi de Magia Crăciunului! Aţi simţit privirea unui copil care este surprins cu un dar? Este ceva nemaipomenit! Şi dacă vorbim de consolidarea empatiei, copiii trebuie să fie în centrul atenţiei.

    Revenind la calitatea mea de reprezentant al Asociaţiei umanitare “SOLIDAR”, noi am demarat deja o campanie de colectare fonduri şi bunuri care să fie distribuite în familii nevoiaşe, cu mulţi copii din judeţul Vaslui. Pentru donaţii în bunuri putem fi contactaţi fie direct la biroul nostru din Vaslui, str. Dobrogeanu-Gherea, nr.26, cam. 4 sau 13, fie telefonic la următoarele nr.: 0753342654, 0761130399, 0335402413.
    Pentru donaţii în bani punem la dispoziţie conturile asociaţiei:
    -în lei IBAN: RO95BTRLRONCRT0225705501
    -în euro IBAN: RO45BTRLEURCRT0225705501, deschise la Banca Transilvania, Sucursala Vaslui, cod SWIFT: BTRLRO22
    Orice sumă cât de mică, orice bun contează! Cu puţin de la fiecare putem aduce un strop de bucurie în familii ce cunosc foarte rar bucuria!

    În speranţa că aţi înţeles demersul meu, că nu am deranjat pe nimeni, vă dorim Sărbători Fericite şi să nu uitaţi Spiritul Crăciunului: “De Crăciun devii mai bun”!

    Cu profundă stimă şi respect,

    Ionel Popa

  • A fi bun român înseamnă a fi solidar

    Ionel POPA

    „Măreţia unui popor constă în gradul de solidaritate dintre oameni, în aplicarea principiului decenţei în lupta pentru supravieţuire şi în disponibilitatea de a investi în tezaurul spiritual, care nu se degradează în timp.” Elena Stan

    Să abordezi o astfel de temă, ar putea la prima vedere să te ducă cu gândul că-i vorba de naţionalism. Însă eu voi încerca să evit a da o tentă naţionalistă deoarece înainte de a fi român, suntem oameni. Iar în contextul actual în care românii sunt răspândiţi prin întreaga lume în timp ce în România sălăşluiesc şi persoane din diverse ţări ale lumii, veniţi cu diverse interese, o abordare naţionalistă e prea puţin.

    Cum putem categorisi ca români elemente de genul acelor indivizi care au profitat de faptul că Florin Cristian Popescu se afla între viaţă şi moarte şi au intrat în casa acestuia, să-i fure toate bunurile? Reamintim că Florin Cristian Popescu a fost bodyguardul clubului Colectiv. A fost pentru că între timp a decedat. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Ce putem spune despre familia Colţeu din judeţul Arad care scoate afară din casă în preajma iernii bătrâni, chipurile pentru că satul Nadăş vechi de sute de ani, le-ar aparţine? Ce fel de români au fost cei ce „au ajutat” familia Colţeu să devină stăpâna satului(autoritatea locală, judecători, avocaţi, poliţişti etc)? Familia Colţeu o fi citit romanul „Tănase Scatiu” a lui Duiuliu Zamfirescu? Nu-şi dau seama că răbdarea poate avea o limită? Autorităţile centrale cum de nu intervin în ajutorul sătenilor? Cum se poate ca aceşti oameni să ajungă în stradă? Ăsta a fost scopul Revoluţiei din decembrie 1989?

    Haideţi să vedem şi câteva exemple pozitive, ca să nu se înţeleagă că sunt părtinitor. Aţi auzit de omul de afaceri Emil Părău care a cumpărat satul natal părăsit, casă cu casă pentru a-l reabilita şi a-l pune la dispoziţia turiştilor? E vorba de satul Roşia situat în Munţii Apuseni la limita judeţelor Hunedoara şi Alba.

    Dar ce putem spune despre cei doi eroi de la Colectiv, Claudiu Petre şi Adrian Rugină, care s-au sacrificat pentru a salva semenii rămaşi în Club în timpul devastatorului incendiu?

    Dacă discutăm despre administraţia locală, să exemplificăm comuna Peştera din judeţul Constanţa care reuşeşte să ridice nivelul de trai mult peste media europeană, luând decizia de a face administraţie şi mult mai puţină politică! Chiar şi în judeţul Vaslui putem da un astfel de exemplu, comuna Pădureni. Cine ajunge acolo nu crede că se află în cel mai sărac judeţ al ţării.La polul opus vedem edilul capitalei Sorin Oprescu, ce făcuse din şpagă, obicei zilnic.

    Dacă aruncăm o privire asupra sistemului sanitar, vedem un medic cu numele de Raed Arafat ce uimeşte prin devotament şi care pune la punct un sistem numit SMURD cu ajutorul căruia multe vieţi omeneşti sunt salvate de la pieire. La polul opus sunt medicii ce nu operează dacă nu primesc şpagă. Nu ne mai legăm de medicii ce primesc şpagă, numărul lor e prea mare. Însă unii sunt de-a dreptul lacomi!

    Şi-n Biserică putem da exemple pozitive aşa cum este preotul de la Valea Plopului si Valea Screzii, părintele Nicolae Tănase care se ocupă de peste 300 copii abandonaţi. Sunt multe exemple de acest tip în sânul Bisericii, dar am văzut şi preoţi ce nu înmormântează fără plata taxei(o taxă care ar trebui să fie benevolă). Înţeleg că serviciile sunt servicii şi poate că-i bine să se plătească. Dar dacă nu pot? Oare n-ar trebui ca preotul să arate milostenie mai ales că milostenia ţine de tradiţia creştină?

    Am putea face multe astfel de comparaţii. Ceea ce este comun la toţi cei nominalizaţi ca exemple pozitive este spiritul de solidaritate. Acest spirit înnobilează omul şi nu ştiu unde ar ajunge omenirea dacă nu ar exista astfel de exemple.

    Revenind la tema articolului, a fi bun român poate ar însemna şi să fim mai solidari. Să lăsăm egoismul, avariţia la o parte şi să ne îndreptăm atenţia şi spre cei de lângă noi. Niciodată nu putem şti când fiecare din noi am putea ajunge în situaţia de a avea nevoie de cineva sau de ceva. Şi bunătatea, milostenia este contagioasă. Tradiţia creştină spune că milostiv este cel ce miluieşte pe aproapele din cele ce le-a primit el de la Dumnezeu, fie bani, fie bunuri, alimente, fie tărie, fie cuvânt spre folos, fie rugăciune, fie putere de a mângâia pe cel ce are lipsă de ea, socotindu-se că e datornic.

    Fiecare din noi putem contribui la răspândirea spiritului de solidaritate. Ce-ar fi dacă fiecare dintre noi, fie în administraţie, fie în spitale, fie în politică, fie la firmă, fie ca simpli cetăţeni oriunde ne-am desfăşura activitatea, am manifesta empatie cu cei din jur, puţină înţelegere, o vorbă bună, o mână întinsă…..Pentru aceasta nu e nevoie neapărat de bani, de cele mai multe ori e vorba doar de bunăvoinţă! Şi dacă există surplus, fie material sau bănesc, poate fi de real ajutor. Vedem acum că români de-ai noştri, victime ale incendiului de la Colectiv, au nevoie de sprijinul nostru. Români din alte ţări s-au implicat în tranferul celor grav răniţi la spitale din Europa. Aceştia au nevoie de sprijin în bani pentru a putea fi însoţiţi de familie.

    Iată un astfel de mesaj postat de o doamnă pe care o cunosc şi care s-a implicat în transferul a 5 victime către spitale din Germania şi Austria:

    “Dragi prieteni răspândiți prin lume,
    Tragedia de la Colectiv nu s-a terminat. E atâta durere acolo, si fiecare dintre noi poate face cât de puțin pentru acești copii. Nu am văzut in 20 de ani de cariera medicală atâta suferința.
    Avem 4 pacienți romani in Germania si unul la Viena, mulți in București.
    Va rog donați cât de puțin:
    Conturi:
    Parohia ortodoxa Darmstadt
    IBAN: DE37508700240013625900
    BIC: DEUTDEDB508
    Mențiunea : Collectiv
    Sau
    Dr.Ileana Vogel
    IBAN: DE600501010007852275
    BIC: SOLADEST600

    Pentru cei din Germania, orice donație pana la 100 de Euro se deduce de la impozit fără dovada suplimentară.”

    Cei ce pot ajuta sunt rugaţi să o facă. Chiar şi redistribuirea mesajului se încadrează în spiritul de solidaritate. Să arătăm că suntem buni români!

  • Ce aştept de la Dacian Cioloş

    Ionel POPA

    „Timpurile se vor schimba în mai bine dacă tu te schimbi.” Maxwell Maltz

    Am fost unul din cei care, fără a sta prea mult pe gânduri, când am aflat că Victor Ponta şi-a dat demisia, l-am propus pe Dacian Cioloş pentru funcţia de premier. Precizez că nu sunt implicat politic, totuşi recunosc că l-am votat pe Klaus Johannis pentru funcţia de preşedinte. De ce m-am gândit eu la Cioloş? Pentru că m-am săturat de diletantism. Am văzut în majoritatea guvernelor pe care le-a avut România multă incompetenţă. O perioadă am crezut în Traian Băsescu pentru că se remarcase ca ministru al transporturilor. Ajuns preşedinte, vocal fiind, a reuşit să-mi înşele vigilenţa. Prin stilul său rece, specific crizelor adevărate, i-am dat credit la măsurile dure luate. Însă acum, când ies la iveală toate matrapazlâcurile făcute de PDL, simt o imens de mare dezamăgire. Ce a fost, a fost. Din ăstea toate am învăţat câte ceva. De fapt, asta e democraţia. Apropo de Băsescu, a devenit din nou vocal şi încearcă să se împingă în faţă. Pe mine n-o să mă mai păcălească încă o dată, în veci!

    Numirea lui Dacian Ciolaş mi-a redeşteptat speranţele. Şi aş vrea să argumenteze puţin.

    În primul rând, să nu uităm că punctul slab al guvernelor din ultimul timp a fost slaba absorbţie a fondurilor europene. Practic, fondurile europene reprezintă una din cele mai bune oportunităţi de finanţare a investiţiilor pe care le are România.Aş spune chiar cea mai bună. Faptul că Dacian Cioloş a activat la Bruxelles, a lucrat la programele Uniunii Europene, ar putea face un transfer de practici care să ajute România să acceseze mult mai bine fondurile europene. De altfel, să nu uităm că România a accesat fonduri europene cel mai bine din FEADR, adică prin PNDR şi la acest aspect şi-a adus contribuţia şi Dacian Cioloş ca ministru al agriculturii, şi mai ales ca şi comisar european pentru agricultură.

    În al doilea rând, Dacian Ciolaş vine din zona agriculturii ca pregătire profesională de bază. Agricultura este ramura care poate produce mult mai mult şi este ramura cea mai importantă pentru economia României în acest moment. Agricultura are rol de producţie dar şi rol social. Dacian Ciolaş ştie cel mai bine acest lucru şi l-am auzit deseori luând apărarea fermelor mici. Mizez că va acorda o atenţie sporită acestui domeniu foarte important.

    În al treilea rând, are multe relaţii la Bruxelles. Unii îl acuză pentru asta, dar eu spun că e pe nedrept. România este stat membru al UE şi asta trebuie consolidat ca o garanţie a democraţie. Personal cred că este singura şansă de modernizare a României. Era nevoie de un premier care să creadă în această idee şi care să nu mai bată câmpii prin China, Turcia sau alte zone. În timp ce Ponta, cu ale sale acuzaţii de plagiat, apoi de corupţie, era evitat de liderii europeni, Cioloş este foarte agreat fiind foarte cunoscut.

    În al patrulea rând, e mult mai serios. M-am săturat de aroganţa premierilor pe care i-a avut România, iar Ponta a fost campion. Atât de bun s-a crezut încât a pierdut pe mâna sa alegerile prezidenţiale. România a avut o serie de premieri diletanţi care nici nu erau numiţi bine la Palatul Victoria şi începeau cu privilegiile. Tăriceanu cu motocicletele, Ungureanu cu parfumurile iar Ponta mare pasionat de curse. Nu din astea vreau eu să aud despre premieri. Pasiunea unui premier trebuie să fie România şi poporul său.  E nevoie de seriozitate când te afli la conducerea unei ţări.

    În al cincilea rând, un guvern tehnocrat condus de un premier cinstit, fără presiune de la partide şi baroni, poate produce miracole. Eu le aştept! Oricum, va fi un guvern din care n-or face parte indivizi cercetaţi penal, condamnaţi etc ce au bulversat încrederea populaţiei în actul guvernării. Acest guvern poate face echipă bună cu Johannis pentru a asigura un climat sănătos de lucru. Ceea ce nu se putea realiza cu un Ponta arogant(emanaţie a partidului cel mai mare din România….nu-i aşa?). Ambii sunt mai puţin vocali, caracterizaţi de fapte mai degrabă decât de vorbe.

    Mai sunt şi alte motive, dar mă opresc la cele cinci. Trebuie să recunoaştem că lucrurile nu vor fi simple. Însă cu un guvern tehnocrat care v-a pregăti alegerile de la anul, România va face multă economie de bani! Imaginaţi-vă dacă ar fi rămas Ponta ce pomeni electorale ar fi lansat  guvernul în perioada următoare! Eu mai mizez pe un lucru, anume acela că societatea civilă s-a mai trezit. Sper să acorde o mai mare importanţă prezenţei la vot. De asemeni, sper ca electoratul să treacă de etapa votului pe bază de sacoşe electorale, să voteze funcţie de prestaţiile candidaţilor. După cum mă aştept ca şi cei ce vor candida să aibă mai mult simţ al răspunderii şi să nu se înscrie în nici o cursă dacă ştie că are niscaiva probleme de lăcomie, de cleptomanie etc.

    Îi urăm succes d-lui Dacian Cioloş în formarea noului guvern şi mai apoi, în ceea ce se numeşte guvernarea propriu-zisă!

  • Schimbarea începe cu noi!

    Ionel POPA

    „Democraţia este puterea poporului bine informat.” Alexis de Tocqueville

    Accidentul de la Clubul “Colectiv” în care tineri nevinovaţi şi-au pierdut viaţa, a avut darul de a trezi societatea civilă. Personal deseori îmi puneam întrebarea: Ce-ar trebui să se întâmple ca societatea civilă şi în special tineretul să se trezească? Am obervat cu toţii cum tineretul nostru părea fără speranţă, fără vlagă, lunecat într-un comod dezinteres. Participarea la vot înregistra procentele cele mai scăzute în rândul tineretului, cu toate că tineretul trebuie să fie cel mai interesat de viitor pentru că ei sunt viitorul. Cât despre interesul faţă de biserică, faţă de învăţătura creştină, de asemeni, la nivel scăzut. Şi interesul faţă de carte scade dramatic pe măsură ce diplomele nu mai garantează nimic. Tineretul simte că e greu să găseşti un loc de muncă. Cu toată energia lor normală vârstei, cei mai mulţi şomeri sunt din rândul tineretului.

    Deodată se petrece o nenorocire la Clubul “Colectiv”, îşi pierd viaţa 32 persoane(măcar de n-ar mai creşte acest număr), peste 150 persoane se zbat între viaţă şi moarte şi tineretul se trezeşte! Iese în piaţă şi începe să conştientizeze că reprezintă o forţă, că are dreptul la alte condiţii de viaţă. Pe fondul de revoltă, politicienii intră în panică. Simţindu-se cu musca pe căciulă, clasa politică face pasul înapoi. Asta înseamnă că s-a întins coarda prea tare. Alături de tineri se ataşează multe persoane nemulţumite de sistem! Aparent tot ce se întâmplă în aceste zile este perfect justificabil. Dar noi ştim un lucru: “O revoluţie e întotdeauna începută de naivi, continuată de intriganţi şi exploatată de escroci.” Citatul aparţine lui Paul Bourget. Vedem câte curente au apărut în Piaţa Universităţii! Câtă supărare că Johhanis nu i-a chemat pe toţi la Cotroceni!

    Şi poate că mulţi au dreptate! Pornind de la ipoteza că Johhanis e de bună credinţă, faptul că a chemat doar 20 persoane mi se pare rezonabil. De fapt, lucrurile solicitate de popor sunt cunoscute. Toate sunt cunoscute. Cei ce vroiau să meargă la Cotroceni cred că Johhanis nu ştie care sunt cerinţele? Unii vor doar să se bage în seamă sau alţii îi împing în faţă, reprezentând diverse interese. Johhanis ştie care sunt problemele,politicienii toţi ştiu, doar că aplicarea lor presupune renunţarea la privilegii şi aici apar probleme. E greu să renunţi voluntar de la anumite privilegii cu care te-ai obişnuit. Am văzut ce supărare pe capul d-nei senator Cristiana-Irina ANGHEL când Ponta şi-a dat demisia! Şi atunci e nevoie de presiune.  Johhanis poate să-şi ducă la capăt ideile folosindu-se de societatea civilă ceea ce e şi legal. Cu ajutorul societăţii civile poate pune presiune pe partide. Cu o condiţie: să fie de bună credinţă! Falsă trimiterea la constituţie din partea fostului preşedinte, Băsescu. Politicienii fac apel la Constituţie pentru că le este favorabilă. Ei şi-au făcut Constituţia după chipul şi asemănarea lor. Legile, multe din ele, sunt făcute doar pentru ei. Regulamentele sunt doar pentru ei. Am văzut că acel referendum prin care s-a votat în procent covârşitor diminuarea numărului de parlamentari nu s-a pus niciodată în aplicare. Cum să pună în aplicare ceva ce nu-i favorizează! De asemeni, imunitatea parlamentară! Dar politicienii uită un lucru: Politica se face pentru a se conduce o ţară şi a se asigura prosperitate  la popor. Majoritatea politicienilor cred că rostul politicii este ca partidul din care fac parte să rămână la putere că astfel privilegiile lor le sunt asigurate. E o mare eroare!

    Spuneam acum ceva timp că lăcomia politicienilor se va răsfrânge împotriva lor! Aşa e de când lumea! Au plătit toţi cei ce au ignorat acest aspect, uneori politicieni cu rezultate remarcabile. Ai noştri deja se considerau stăpâni absoluţi pe zonele lor de influenţă. Limbajul îi trăda deseori(Ex. “mie să-mi plăteşti impozitele”-Ponta). Comportamentul, de asemeni. Exemplu acestor zile e cel a lui Oprea care folosea coloană ori de câte ori ieşea în oraş. Puterea li se urcase la cap.  Şi totuşi, la ce ne-am putea aştepta? Personal cred că multe vor depinde de Johhanis. România poate demara o perioadă în care principiile democraţiei să fie respectate mai bine, o perioadă în care să recuperăm cu adevărat din decalaje, o perioadă în care să folosim mult mai eficient şi mai spornic fondurile europene. Şi e la mâna lui Johhanis, mai ales dacă îşi va face obiceiul de  a sta mai aproape de societatea civilă. După cum se poate ajunge şi la anarhie dacă se va încerca favorizarea anumitor partide.

    În încheiere, trebuie să fac şi o precizare foarte importantă. Schimbările vor avea loc dacă noi toţi, întregul popor va încerca nişte schimbări. Fiecare ar trebui să ne uităm în oglindă şi să vedem dacă suntem ok. Nu poate exista mită decât dacă unul cere şi altul(cine oare?) dă! Fiecare cetăţean al acestei ţări poate încerca o resetare! Politicianul să coboare mult mai mult spre popor, administraţia locală să înţeleagă că sunt în serviciul poporului, biserica să facă efortul de a-şi atrage tineretul ceea ce nu va fi uşor,dar s-ar merita(a se vedea că şi alte culte fac eforturi în acest sens-Papa Francisc promovează muzica rock!). Instituţiile ministerului de interne să acţioneze cu mai multă responsabilitate(Pompieri, ISU, Poliţie, Jandarmerie etc). La fel agenţiile ce asigură respectarea normelor legislative(Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar-Veterinară şi Igiena Alimentaţiei, ITM etc). Asta nu înseamnă aplicarea de amenzi cu nemiluita! Dacă doar asta se înţelege atunci nu facem nimic! Ar trebui ajutaţi agenţii economici să intre în legalitate! Antreprenorii, mai ales cei începători, nu cunosc întreaga legislaţie. Dacă le dăm amenzi de la prima vizită i-am pierdut definitiv! Ei trebuie îndrumaţi să intre în legalitate şi asta necesită responsabilitate de ambele părţi.România este o ţară emergentă. Are un potenţial imens şi nepus în valoare. E firesc să se demareze tot felul de afaceri. Legislaţia, oricare ar fi ea, e greu de ştiut de la început. Dar o administraţie responsabilă intervine şi intervine la timp şi eficient cu gîndul că totuşi, ţara are nevoie de firme! Să gândim un pic: cui foloseşte un tânăr cu pregătire profesională bună să ajungă la închisoare în anumite cazuri? Nu ar fi mai bine să-l ajutăm la timp să se menţină şi să creeze prosperitate? Asta nu înseamnă să nu combatem ilegalităţile! Să le combatem, dar cu discernământ!

    Doar aşa putem face ca moartea tinerilor de la Clubul “Colectiv” să capete alte valenţe, să reprezinte duşul rece pentru noi toţi că aşa nu se mai poate!

    Aşa să ne ajute Dumnezeu!

  • Să nu denigrăm biserica!

    Ionel POPA

    „Opiu pentru popoare? Cu siguranţă, sfârşitul civilizaţiei va fi atunci când religia va înceta să mai fie opiu pentru popoare şi opiul însuşi va deveni religie!” Gavriil Stiharul

    Recunosc, nu merg regulat la biserică. Nici măcar la sărbători, nu reuşesc întotdeauna să ajung. Asta nu înseamnă că nu respect Biserica Ortodoxă Română. Observ cum de-o bucată de vreme mulţi se năpustesc asupra bisericii scoţând-o vinovată de câte-n lună şi-n stele! Pe cei tineri îi mai înţeleg fiindcă poate că nu cunosc suficientă istorie sau nu au încă suficientă experienţă de viaţă. Dar sunt persoane adulte, unii din presă, isterizate împotriva bisericii! Poate că ar trebui să reflectăm un pic la ceea ce spunea Ţuţea: “O babă murdară pe picioare, care stă în fata icoanei Maicii Domnului în biserică, fată de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare asa, dihor.“  Şi o spunea Ţuţea, cel supranumit “Socrate al românilor”, cel ce fusese ateu o vreme, apoi experienţele de viaţă aducându-l la nivelul de filosof al religiei.

    Oare am uitat de influenţa bisericii asupra culturii române? Dar unde au funcţionat primele şcoli româneşti? Oare nu pe lângă mânăstiri? De ce li se spun dascăli, învăţătorilor şi profesorilor noştri? Oare nu pentru că primii învăţători erau dascălii din biserici?

    Facem comparaţii între biserici şi spitale de parcă ar avea vreo legătură una cu alta. În loc să luăm ca exemplu activitatea bisericii în domeniul investiţiilor, noi criticăm, judecăm şi batem pasul pe loc! Să nu uităm că cele mai importante spitale au aparţinut cândva bisericii.

    În aceste vremuri de degringoladă provocată de prea multă libertate, societatea se degradează de la o zi la alta. Corupţia se dezvoltă şi tinde să acapareze politicul de la noi. Biserica ce face în acest timp? Cu calm, îşi face rolul multimilenar: întărirea credinţei creştin-ortodoxe! Se construiesc biserici? Păi ăsta e rolul bisericii! Poate nu ştiţi, dar fapta cea mai apreciată la un om al bisericii este cea de ctitor! Cu astfel de fapte iese în evidenţă la Judecata de Apoi! Ce credeţi că poporului îi venea bine când Ştefan cel Mare după fiecare luptă mai construia o biserică? Credeţi că era simplu într-o Moldovă mult mai neînsemnată economic în acele vremuri? Nu era deloc simplu. Însă toate ctitoriile lui Ştefan au avut un rol măreţ în istoria poporului nostru. Şi toate generaţiile de după, ne mândrim cu aceste ctitorii. Probabil şi generaţiile viitoare se vor mândri cu Catedrala Mântuirii Neamului. Ne mândrim noi cu Palatul Parlamentului, creaţia unui dictator, darămite cu o catedrală!Problema spitalelor nu trebuie legată de cea a bisericilor. Spitalele ţin de stat, de guvern! Ele au fost dar au rămas fără personal şi fără dotări! Asta din neglijenţa guvernanţilor. Biserica nu ţine de stat. Biserica s-a folosit de orice prilej pentru a-şi face menirea. S-a folosit de orice oportunitate, fie că se numeşte sponsorizare, donaţie sau fonduri publice(inclusiv europene). Ce-i rău în asta? Biserica are manageri buni în aceste vremuri. Poate că e mai multă seriozitate, deseori! Când merg la mânăstiri şi văd curăţenia de acolo, spaţiile verzi bine întreţinute, tradiţii păstrate cu grijă, mă simt foarte bine! Şi ştiu că nu e întâmplător. E muncă acolo. Ce să mai spunem că sunt multe sate în care singurul obiectiv turistic e ……biserica! Cum de nu vedem toate ăstea? Biserica îndeamnă la echilibru. E normal să facă asta! Biserica nu judecă. Preoţii nu au fost la Clubul “Colectiv” că nu au fost chemaţi. E corect ce spun ei. E libertate de opinie, de religie. Dacă nu sunt doriţi, nu se prezintă! Ce-i atâta isterie pe acest subiect? Nu sunt de acord cu ce spunea Becali de cazul de la acel club, despre satanism etc. Dar cred că putem recunoaşte: la un concert cu Pomohaci sigur nu lua foc clubul! Tineretul însă are alte atracţii. În spiritul toleranţei, acceptăm aceste atracţii. Totuşi, eu ca tată de copii proaspăt majori, am încercat să-i ţin departe de tot ce înseamnă extreme. Şi muzica Heavy metal are la bază uneori teme extreme. Totuşi, nu putem fi toţi romantici! Unii avem preferinţe mai sofisticate! Dar poate că şi nivelul de responsabilitate ar trebui să fie ceva mai ridicat.

    Biserica invită la echilibru în judecăţi. De ce? Pentru că asta e dogma creştină, are la bază iertarea! Biserica asta propovăduieşte: iertarea, iubirea aproapelui etc. E falsă acuzaţia că biserica îndobitoceşte! Încercaţi să vă imaginaţi ce ar fi pe acest fond de evoluţie a societăţii dacă nu am avea biserica? Cine ar aduce un plus de educaţie în rândul populaţiei adulte din mediul rural? Unii spun că biserica manipulează. Eu zic doar că biserica influenţează! Orice preot îşi doreşte să ţină cât mai grămadă enoriaşii! Şi nu-i nimic rău în asta! Cei mai mulţi au şi coloană vertebrală! Amintiţi-vă de momentul Pungeşti! Cine era în fruntea maselor? Că uneori şi biserica greşeşte, poate fi adevărat! Slujitorii bisericii sunt şi ei oameni! Sigur pot greşi! Dar nu oricine îi poate judeca! Şi nici într-un caz judecătorul de serviciu, gen CTP ,  Radu Banciu şi mai sunt câţiva. Nu mai spun de Antena 3, acolo unde avem un moderator predicator de alt cult! Ăştia nu ştiu decât să critice.  Cred că un intelectual ca Andrei Pleşu ar putea emite nişte judecăţi la adresa bisericii.  Poate Neagu Djuvara. Dar nu orice persoană dornică de a ieşi în evidenţă. Biserica noastră este principala coloană vertebrală a poporului român. V-aţi gândit la asta? Suntem înconjuraţi de alte popoare. Am fost influenţaţi de alte popoare. Ceea ce a făcut să ne păstrăm unitatea este biserica. Ce fac unii semeni de-ai noştri? Împroaşcă în necunoştinţă de cauză sau din rea intenţie. Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac!

    În încheiere am să vă dezvălui motivul pentru care eu am încredere în BOR. Am avut ocazia să fiu angajatul acestei instituţii pentru 3 luni.  Pe post de inginer silvic. Am cunoscut modul cum se iau deciziile în cadrul BOR-în consens unanim. Am aflat că între episcopi, arhiepiscopi, mitropoliţi şi patriarh nu există diferenţe la vot. Patriarhul este primul între egali. Dar la vot, fiecare are un vot.  La angajare am fost intervievat de arhiepiscopul de Iaşi, Calinic Botoşăneanul. Acest om a absolvit facultatea de teologie, de medicină şi de drept. Are doctorat în teologie şi filosofie. Mai multe informaţii despre activitatea acestui înalt prelat al BOR găsiţi pe site-ul: http://www.doxologia.ro/preasfintitul-calinic-botosaneanul-episcop-vicar-al-arhiepiscopiei-iasilor. Acest om are drept de vot. Nu poate decide greşit pentru mine! Şi sunt mulţi în Sinod cu pregătiri asemănătoare, dragi români! Aveţi încredere în BOR chiar şi atunci când lucrurile nu par la locul lor!

  • Se poate mai bine,dragi întreprinzători!

    Se poate mai bine,dragi întreprinzători!

    „Întreprinzătorul caută mereu schimbarea, reacţionează la ea şi exploatează ocaziile oferite de aceasta.” Peter Drucker

    Să fie clar pentru toată lumea-potenţialul agricol al României este fantastic, mult peste ce se produce acum. Avem soluri foarte bune, câmpii mănoase însă la randament stăm foarte slab. Şi atunci se pune întrebarea: Cum de nu valorificăm mai bine acest potenţial?

    O să încerc să punctez câteva idei, unele ştiute de foarte multe persoane implicate în agricultură, alte poate mai puţin ştiute. Şi dacă-s ştiute toate, tot e bine să fie reamintite.

    Oportunităţile de finanţare create prin PNDR 2007-2013 au ajutat agricultura noastră să se dezvolte dar am văzut cu toţii că seceta din 2015 și 2016 a produs pagube uriaşe afectând mulţi fermieri(unii ajungând la disperare). Am văzut fermierii solicitând despăgubiri pentru calamităţile produse de secetă. Unii mai curajoşi au ajuns la Bucureşti, la Guvern cu aceste solicitări. Totuşi, la nivel de Guvern, se fac calcule şi se constată următoarele:

    -O sumă alocată ca subvenţie, o altă sumă alocată ca despăgubiri şi rezultatul care este? Se constată un randament slab al agriculturii româneşti. De aceea, nici nu s-au mai catadicsit să acorde despăgubiri celor afectați de calamități.

    Foarte mulţi fermieri au făcut investiţii în utilaje, deţin un parc de utilaje complet, dar nu prea i-a ajutat în combaterea secetei.

    Şi atunci prima idee se propagă în faţă căpătând caracter de urgenţă – revitalizarea sistemelor de irigaţii şi extinderea reţelei pentru o suprafaţă cât mai mare. Se poate face şi cu fonduri europene existând o sub-măsură specială pentru acest scop dar care acoperă o parte din suprafaţa agricolă a ţării. E nevoie de crearea cadrului legislativ necesar acestui scop dar care să ia în calcul şi sistemele de irigaţie ce folosesc ca sursă de apă, cea freatică. Râurile de la noi nu acoperă toată suprafaţa iar extinderea reţelelor de canale e costisitoare. Sistemele de irigaţie bazate pe apa din pânza freatică coroborate cu sisteme fotovoltaice pentru sursa de curent electric pot fi mult mai rentabile în multe situaţii.

    O altă strategie ar fi extinderea culturilor în spaţii protejate. Am punctat cu alte ocazii, avantajele culturilor în spaţiile protejate.

    Mai există şi o strategie numită diversificarea producţiei luând în calcul specii care sunt mai rezistente la secetă. Bineînţeles, o astfel de strategie trebuie să ţină cont şi de condiţiile de sol, condiţii de microclimat etc. Și am văzut că se promovează fel de fel de culturi cum ar fi cătina albă, migdalul, lavanda, muștarul, năutul etc etc. Le îmbrățișează fermierii români? Nu prea!

    Încetul cu încetul am realizat și de ce nu îmbrățișează strategii în genul celor de mai sus fermierii de la noi. Dacă li se propun astfel de strategii, se blochează! Au o viziune limitată, în cea mai mare parte doar la trei-patru culturi(grâu, porumb, floarea-soarelui obligatoriu și ocazional vreo altă cultură). De asemeni, nu au nici pic de viziune spre export! Iar când spun export, spun marfă procesată cât de cât! Am încercat să le prezint linii tehnologice de procesare, automatizate….. Slabe șanse de a-și găsi atracție! Știți ce cred eu? Fermierii noștri nu au viziune asupra exportului pentru că guvernanții noștri nu au viziune asupra dezvoltării țării. Există o legătură între cele două „viziuni”. Dau un exemplu: merge un om politic din guvern(nu nominalizez pentru că e universal valabil la noi) într-o altă țară și-l vedem că face orice(joacă basket, face shoping, se tratează, participă la întâlniri de tot felul ), nimic pentru promovarea economiei naționale. Eu le-aș lega la toţi roșii de gât, castraveți, fructele noastre dulci, struguri în loc de cravate etc pentru a le promova. Iar dacă merg la o recepție neapărat să ceară ca vinul de la masă să fie Zghihară de la Huși, un vin excepțional și mai puțin cunoscut străinilor. Dacă se îmbracă cu costume românești atunci își fac datoria dar dacă îi văd îmbrăcaţi în haine americane, chiar de-s luxoase, ăştia nu-s buni de miniştri pentru noi. Ăştia fac promovare greșită și să stea acasă. Iubesc globalizarea însă numai dacă suntem și noi în rând cu lumea. Într-un final globalizarea înseamnă că poporul meu e influențat din exterior dar și că noi influențăm în afară. Globalizare nu înseamnă ca noi să stăm cuminți și să fim globalizați pentru că asta înseamnă să fim desființați ca neam. Lăsăm să vină alții cu produse la noi în măsura în care și noi mergem cu produse pe la alții. Îmi plac balanțele corecte!

    Totuși, revin la export, cred că orice efort spre a crește exportul merită atenție. Exportul necesită însă investiții în depozite, în procesare, în mijloace de transport etc. Exportul necesită ceva cunoștințe de marketing. Exportul poate ar necesita asocierea producătorilor în cooperative. Vedem că asocierile se produc greu la noi. Există multă reticență în acest sens, fie ca o remanență din perioada când am distrus CAP-urile, fie datorită fricii că unii vor fura și alții vor fi furați. Cum poate fi depășită această reticență? Prin creșterea cererii de produse pe seama , bineînțeles și a exportului. Rămân la părerea că cine va căpăta viziune spre export acela se va dezvolta și va rămâne pe piață. Guvernul poate înlesni exportul creând infrastructură  de transport și făcând intrarea pe anumite piețe.  Aud la știri că investitorii străini nu vin la noi pentru că nu avem infrastructură de transport. Foarte adevărat! Dar știrea trece pe lângă urechea românului pentru că nu înțelege cu ce este el afectat! Corect este să spunem că da, tu române ce vrei să devii întreprinzător nu vei prospera niciodată pentru că guvernele nu fac ceea ce trebuie: nu se preocupă suficient de infrastructura de transport! Aşa că să fim vigilenţi la programele de guvernare, la programele din campaniile electorale, şi dacă nu-şi respectă promisiunile, să-i taxăm! Nu-i lăsăm la guvernare dacă ne păcălesc! Prea i-am lăsat de capul lor! Prea ne-am lăsat duşi cu vorba! Dar nu se mai poate aşa, râde Europa de noi!

    Cei ce doriți să vă dezvoltați accesând fonduri nerambursabile ne puteți contacta la mobil 0761130399, email duplicomgrup@yahoo.com sau pe facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup.

  • Nu poți fi uman fără a fi responsabil!

    Ionel POPA

    „Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.”

    Terenţiu în Andria (166 î.Hr.)

    Pe seama migranților sirieni s-au spus foarte multe și se vor mai spune pentru că fenomenul nu e sfârșit nici pe departe. Procesul odată declanșat, e din ce în ce mai greu de controlat și numai Dumnezeu știe ce va urma. Liderii europeni sunt puși în încurcătură. Se produc tensiuni între statele UE pe seama concepțiilor asupra fenomenului. Statele care nu acceptă migranți sunt acuzate și sunt arătate cu degetul, chiar amenințate cu măsuri pecuniare pe seama fondurilor structurale. Se uită faptul că Uniunea Europeană e creată pentru a susține statele aderante și popoarele aferente și nu pentru a susține populații din afara UE. Strategia UE nu include măsuri pentru Siria și alte state problemă de pe glob, ci măsuri pentru Germania, Franța…..România și toate celelalte state până la 28. Am văzut câte condiții trebuie îndeplinite pentru aderare și cât de mult s-a discutat pe tema că România și Bulgaria au aderat prea devreme etc. În schimb, așa dintr-o dată Germania începe a iubi migranții și fără a ține seama de opinia celorlalți parteneri din UE declanșează nebunia. Ce vină ar putea avea state ca România și Bulgaria, dar și altele care nu reușesc să-și țină propria populație în țară, pentru această criză și pentru faptul că nu sunt dispuse să primească migranți? Înseamnă de fapt, multă iresponsabilitate din partea celor ce au declanșat criza. Se discută foarte mult despre umanitate, că nu am da dovadă de umanitate față de aceste populații. Părerea mea e că nu putem discuta de umanitate fără a alătura și ceea ce numim responsabilitate. Dacă ești părinte și ai copii, responsabilitatea în ceea ce privește umanitatea este asupra propriilor odorașe, apoi față de cei din afara familiei. Dacă ai părinți, grija nr. 1 e față de proprii părinții apoi față de alți bătrâni din afara familiei. Mergând mai departe cu raționamentul, dacă ești politician, responsabilitatea nr. 1 o ai față de propriul popor care te-a ales, apoi față de alte populații. De aia este ales un anumit politician. Dacă ne ridicăm la nivel de țară, apoi atunci responsabilitatea nr. 1 este față de propria țară cu bune și cu rele,apoi față de alte state. O țară care și-a stabilit o strategie și abia se străduie să-și găsească calea, ce rost are să-i mai pui ceva în cârcă pe care nu se știe dacă o va putea duce? De altfel, vedem că până și migranții nu vor România pentru că sunt bine informații despre cum stau treburile la noi. Responsabilitatea devine cu atât mai mare cu cât acele populații au o cu totul altă cultură, o altă religie cu care creștinismul a dus multe lupte. A integra o familie de musulmani e una, dar a integra populații de mii de musulmani, e cu totul altceva. Și totuși, observăm la noi în țară opinii în favoarea preluării de migranți. Ca să fiu sincer, nu mă deranjează dacă premierul sau parlamentarii noștri de la Strasbourg se exprimă favorabil în această chestiune deoarece ei știu că migranții nu vor la noi și pentru imaginea României dă bine să ne arătăm umani. Am punctat în defavoarea Ungariei, de exemplu. Cu toate că modul cum procedează Ungaria nu e deloc ilegal, fiecare stat poate să-și apere integritatea după cum crede de cuviință. Nu a adus Ungaria migranții la graniță ca să aibă vreo vină.Constituția lor le este favorabilă și nu e obligată ca stat să facă concesii de la aplicarea legii.

    Mă deranjează însă opinii de genul celei exprimate de d-na Alina Mungiu-Pippidi care „ne urechește tare”. Ea emite următoarea afirmație: „Primim câți refugiați trebuie. Nu vă e rușine?” Adică ne face nerușinați pe cei ce avem altă opinie. Analizând argumentația dumneaei, de fapt ea ne trage un semnal! Anume că dacă primim migranți, peste câțiva ani, chiar dacă vom crede că s-au integrat, ne vor face nerușinați! Familia d-nei Pippidi a fost primită ca refugiată în Regatul României. Ca răsplată, ne face nerușinați. Ba mai mult, mai spune un lucru:„ Mă consolez cu Angela Merkel: dacă nu mă mutam în Germania nu știu dacă ajungeam să trăiesc sub guvernarea cuiva de care să nu-mi fie rușine, dimpotrivă. ” Iaca ce înseamnă să primești refugiați și să-i integrezi! Niciodată nu vor deveni români autentici! Pe ei nu-i interesează niciodată sufletul poporului român, mereu vor fi gata de plecare pe alte plaiuri unde cred că-i mai bine, pentru că odată dezrădăcinați, nu mai au țară cu adevărat. Opinii în favoarea primirii de migranți observăm la cei ce nu sunt români pur-sânge, ci la cei care sunt venetici, ei sau familiile lor. Personal mă bucură că există un curent atât de puternic împotriva eventualilor imigranți, pentru că în puține cazuri românii dau dovadă de unire. De această dată îi vedem uniți și cred că politicienii vor ține cont de opinia generală a poporului dacă nu vor sinucidere politică. Și asta e valabil și în problema moscheii. Poporul nu o vrea și cu asta basta! Ce-i așa greu de înțeles? Nu știu care sunt interesele d-lui Ponta și tendința domniei sale de a face tot felul de concesii Turciei. Or fi interese personale sau poate chiar sunt interese naționale. Însă trebuie să aibă mare grijă pentru că nici dumnealui nu-și poate permite să treacă peste voința poporului. Și dacă poporul este dispus să-i ierte multe, chiar și încălcările de lege din dosarele instrumentate de DNA, nu cred că-i vor ierta acțiunile ce aduc atingere sufletului de român. Concentrarea premierului, a guvernului în totalitatea sa, ar trebui să fie asupra măsurilor ca România să recupereze decalajul față de statele din Vest. Concentrarea să fie pe infrastructură, care să creeze premise pentru dezvoltare industrială, care să creeze premise pentru creșterea exporturilor, mai ales că România are un potențial imens! Concentrarea să fie pe sistemul de educație care se află într-un puternic proces de degradare.Să aibă grijă de oamenii de știință, de tinerii cu talente care părăsesc România și profesează pentru alte state iar noi ducem o lipsă acută de medici, de profesioniști. Bineînțeles, concentrarea să fie pe sistemul de sănătate și pe problematica socială complexă de la noi. La multe lucruri ar trebui să se concentreze Guvernul și dacă ăstea vor merge bine, românii, care au un suflet mare, vor integra și refugiați. Dar nu acum, nu în aceste condiții.