Autor: Popa Ionel

  • Dorina Stoica și ferestrele deschise spre suflet

    Dorina Stoica și ferestrele deschise spre suflet

    Zilele acestea am găsit răgazul să citesc „Ferestre în ziduri”, volum de poezii pe care l-am primit chiar de la autoare, poeta Dorina Stoica din Bârlad.

    Cartea a fost distinsă cu Premiul „Nicolae Dabija” la Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu”, ediția a XVI-a, desfășurat în anul 2023 la Râmnicu Sărat, în cadrul unui proiect al Editurii Rafet.

    Coperta și prezentarea volumului de poezii „Ferestre în ziduri”, de Dorina Stoica.
    Volumul de poezii „Ferestre în ziduri”, de Dorina Stoica, distins cu Premiul „Nicolae Dabija” în anul 2023.

    Soarta a făcut să o cunosc pe autoare înainte de a-i descoperi creația. Ne-am întâlnit la Mănăstirea Bogdănița, unde doamna Dorina Stoica venise în pelerinaj. Eu și soția mea participăm frecvent la Sfânta Liturghie săvârșită aici, iar după una dintre slujbe am avut bucuria să o ascultăm recitând o poezie din propria creație.

    Nu voi încerca să fac o analiză literară, pentru care nu am pregătirea necesară. Vreau doar să împărtășesc felul în care am primit această carte și emoțiile pe care mi le-a trezit. Cred că o carte merită recomandată atunci când reușește să ne miște sufletul, să ne pună pe gânduri și să lase ceva luminos în urma lecturii.

    Dorina Stoica este cunoscută îndeosebi ca autoare de literatură religioasă. Volumul „Ferestre în ziduri” nu se limitează însă la această dimensiune, deși credința creștină este prezentă în profunzimea multor poezii.

    Versurile ne dezvăluie omul din spatele cărții: sensibilitatea, amintirile, întrebările, bucuriile și vulnerabilitățile sale. Autoarea scrie cu sinceritate și nu se sfiește să-și recunoască slăbiciunile omenești.

    Pentru Dorina Stoica, poetul este un căutător al adevărului, capabil să descopere lumina chiar și într-o lume tulburată:

    „Poetul e un căutător de perle îngropate
    într-un ocean de falsitate, ură, nedreptate…”

    — fragment din poezia „Un poet…”

    În paginile volumului regăsim crâmpeie din copilărie și din viața de fiecare zi, dar și reflecții despre mamă, tată, primăvară, renaștere, Înviere și trecerea timpului. Peste toate se așază încrederea în Dumnezeu și speranța că, dincolo de încercări, viața își poate redobândi lumina.

    Un fragment din poezia „Mâine” surprinde frumos această stare:

    „cu voia lui Dumnezeu,
    care ne trimite ploaie
    ca să înflorească ferestrele.”

    — fragment din poezia „Mâine”

    Un alt lucru care m-a impresionat este modestia autoarei. Dorina Stoica nu își transformă suferințele în resentimente și nu răspunde răutății prin răutate. Chiar și atunci când este rănită, poezia sa rămâne un spațiu al iertării și al speranței.

    În poezia „În timp ce ei”, autoarea vorbește cu sinceritate despre judecățile și cuvintele nedrepte ale celor din jur. Răspunsul ei nu este dorința de răzbunare, ci rugăciunea:

    „iar tu te-ai ruga din toată inima
    să le ierte Dumnezeu răutatea…”

    — fragment din poezia „În timp ce ei”

    Se poate un răspuns mai frumos la răutate?

    Tocmai de aceea, poeziile Dorinei Stoica pot fi primite ca o alifie pentru suflet. Ele mângâie, dau speranță și ne îndeamnă să privim încercările vieții cu mai multă credință și înțelegere.

    În încheiere, mă opresc asupra poeziei „Îți mulțumesc, Doamne”, o creație în care recunoștința se împletește cu credința și cu bucuria lucrurilor simple:

    „Am atâtea lucruri pentru care să-ți mulțumesc,
    Că nu ar fi de ajuns o mie de ani să trăiesc!”

    — fragment din poezia „Îți mulțumesc, Doamne”, de Dorina Stoica

    La lansarea volumului, în anul 2023, Constantin Marafet afirma că „poetul este lumina dintre generații” și cel care luptă cu inerția, lașitatea, ipocrizia și durerile lumii.

    Citind „Ferestre în ziduri”, am înțeles mai bine această idee. Poezia Dorinei Stoica luminează, mângâie și deschide, dincolo de zidurile încercărilor, ferestre către credință și speranță.

    Așa spun și eu: să-i fim alături!

  • Crește interesul pentru programul de împădurire

    Crește interesul pentru programul de împădurire

    Ing. silvic: Popa Ionel, proiectant atestat

    Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Am mai spus asta și o repet încă o dată.

    Programul se adresează deținătorilor de terenuri cu folosință agricolă. Mai multe detalii se pot citi în ghidul specific.

    Inițial România și-a propus să împădurească 56000 ha. În cursul anului 2023 guvernanții au tras concluzia că România nu va putea realiza acest obiectiv așa că în loc să se mobilizeze în sensul de a atinge obiectivul, au ales calea de a reduce obiectivul. Adică l-au înjumătățit!

    Personal, consider că guvernanții noștri s-au pripit când au redus obiectivul!De ce spun asta? Pentru că după ce primii aplicanți au primit banii a crescut foarte mult interesul pentru program!

    Sunt mai multe motive care fac ca deținătorii de terenuri să aplice pe acest program. Să nu imaginăm că proprietarii de terenuri vizează combaterea efectelor încălzirii climatice! În toate cazurile este vorba de avantajele materiale pe care Programul le are în vedere față de alte oportunități:

    -Sunt suprafețe agricole care nu au o bonitate agricolă prea mare și fermierii primind o sumă mai mare decât subvenția APIA dacă îl împăduresc, preferă să împădurească

    -Alți deținători care au terenuri date în arendă, nu sunt mulțumiți de nivelul arendei

    -Împerdeluirea poate duce la ameliorarea microclimatului în regiunile afectate de secetă și sunt fermieri care iau în calul această investiție mai ales în condițiile în care li se decontează lucrările.

    -Acordarea primei de sechestrare de carbon ajută proprietarii de terenuri să pună în valoare și terenuri ce nu figurau la APIA din diverse motive(productivitate scăzută a acestora, lipsa de forță de muncă, scăderea numărului animalelor din gospodării astfel că se constată un excedent de pășuni)

    Există și voci cârcotașe care se manifestă cu neîncredere în program mai ales că orizontul de timp pentru care ar trebui să primească bani e destul de mare: 20 ani! Ei spun așa: dacă ca politicienii nu se vor ține de cuvânt și vor anula legile prin care s-a lansat campania? Unii ezită să aplice la program pentru că nu li se oferă mai multe garanții. Chiar și dacă s-ar întâmpla ca viitoarele guverne să nu poată susține programul(e vorba de 20 ani, totuși, ani în care multe se pot întâmpla), oportunitatea rămâne de luat în discuție! Și asta pentru că investiția e decontată repede, sumele fiind acoperitoare dacă ne referim la înființarea plantației, la împrejmuire, proiectare și întreținere. În fond și la urma urmei ce investiție garantează profit și peste 20 ani așa cum ușor putem demonstra dacă ne referim la pădure? Mai ales că în anii ce vor urma va crește preocuparea guvernelor în ceea ce privește combaterea efectelor încălzirii climatice. Din discuțiile pe care le-am văzut pe grupuri, unii nu i-au în calcul pădurea care se înființează!Analizele lor se rezumă doar la banii promiși de Guvern. Fac precizarea că acest program nu se rezumă numai la sumele forfetare! O plantație bine întreținută va evolua spre pădure care va însemna un activ pentru generațiile care vin.

    În concluzie, consider înțeleaptă decizia de a aplica pentru acest program pentru toți cei ce dețin terenuri pentru care actuala folosință nu le aduce satisfacții. Totodată, consider că Guvernul ar trebui să vină cu clarificări legislative în toate instituțiile implicate. Încă sunt instituții care fie din necunoaștere, fie din reavoință, fie din lene, tergiversează programul.Nu includ aici Garda Forestieră. Din contră, cred că dacă vedem un succes al programului mult mai mare față de edițiile precedente(Măsura 221 din PNDR 2007-2013 sau Sub-măsura 8.1 din PNDR 2014-2020), acesta se datorează și faptului că evaluarea proiectelor se face de către Garda Forestieră și nu de către AFIR sau APIA. Lucrările silvice sunt înțelese mult mai bine de personalul Gărzii Forestiere, personal cu pregătire profesională de specialitate.

    Urez mult succes tuturor celor implicați în programul de împădurire pentru că va fi spre binele nu numai al deținătorilor de terenuri, ci pentru întreaga societate!

  • Fonduri europene în 2024

    Fonduri europene în 2024

    Consultant ing. Popa Ionel

    Agenda anului 2024 în România e încărcată de evenimente electorale care acaparează social-media. E vorba de procese democratice care sunt importante însă în nici o democrație nu trebuie neglijată dezvoltarea economică. De aceea, populația activă, în special operatorii economici,  trebuie să aibă în vedere în permanență oportunități de finanțare a activităților pe care le desfășoară. Ca reprezentant al unei firme de consultanță, voi încerca în cele ce urmează să atrag atenția asupra câtorva surse de finanțare asupra cărora și noi ne concentrăm atenția.

    Celor interesați de finanțarea unor proiecte ce țin de dezvoltarea rurală, le recomand să aibă în vedere calendarul postat de AFIR:

    Așadar în luna iunie este programată lansarea DR – 29 Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole. Această linie de finanțare este mult așteptată finanțând cu până la 65% din valoarea cheltuielilor eligibile, proiecte din domenii neagricole.

    Tot în iunie se va lansa o linie de finanțare nouă în peisajul fondurilor europene: DR – 24 Investiții în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere. Este pentru prima dată când se va finanța sectorul forestier de când România este în UE.

    În luna octombrie se vor lansa liniile de finanțare:

    DR – 14 Investiții în ferme de mici dimensiuni. Fermele interesate trebuie să aibă în vedere ce declară la APIA fiindcă la momentul publicării ghidului de finanțare sesiunea de înregistrare la APIA va fi încheiată!

    În luna noiembrie se vor lansa două linii de finanțare foarte așteptate:

    DR – 13 Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal

    DR – 12 Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați. 

    Pe de altă parte, Guvernul României pregătește o nouă sesiune de depunere proiecte în cadrul programului Femeia antreprenor. Acest program s-a dovedit foarte bine venit în 2022. Vor fi finanțate 1000 proiecte în 2024. Cel puţin unul dintre asociaţi să fie femeie şi să deţină cel puţin 50% din părţile sociale/acțiuni ale societăţii în cazul IMM-urilor aplicante. 

    Alocație Financiară Nerambursabilă (AFN) – maximum 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului.

    Nu în ultimul rând, vor continua depunerile de proiecte în cadrul apelului PNRR/2022/C2/I.1.A cu finanțare în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafeţe ocupate de păduri”. Acest program finanțează înființarea de noi suprafețe de pădure pe terenuri agricole. Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Promovăm acest program deoarece este o bună oportunitate de a obține bani cu care se pot susține alte activității sau alte cheltuieli familiale. Asta pentru că pe lângă finanțarea cheltuielilor de înființare, de întreținere, de împrejmuire și de proiectare, se acordă și o subvenție de 190 euro/an și ha timp de 12 ani(care acoperă pierderea de venit, în cazul terenurilor care au fost declarate la APIA în anul anterior implementării). Totodată, beneficiarii pot solicita prima de sechestrare de carbon în cuantum de 456 euro/an/ha ce se acordă pentru o perioadă de 20 ani conform Ordonanței de Urgență nr.35/2022.

    Pentru alte detalii sunați la nr. 0335402413 sau trimiteți un email la adresa: duplicomgrup@yahoo.com

  • „Târgul Bârladului” – o carte despre rădăcinile unui oraș

    „Târgul Bârladului” – o carte despre rădăcinile unui oraș

    Zilele acestea am încheiat lectura cărții „Târgul Bârladului. Geneza și hotarul”, semnată de profesorul Gheorghe Gherghe.

    A fost o lectură deosebit de plăcută, nu doar prin bogăția informațiilor, ci și prin felul accesibil în care autorul le prezintă. Cartea se adresează atât celor pasionați de istorie, cât și cititorilor care doresc să înțeleagă mai bine trecutul Bârladului și al Moldovei.

    Autorul urmărește evoluția teritoriului Moldovei după retragerea administrației romane din Dacia, influența populațiilor migratoare și împrejurările în care s-a format statul medieval Moldova. O parte importantă a volumului este dedicată apariției și dezvoltării târgului Bârlad, rolului său economic și administrativ și perioadei în care orașul a avut o poziție însemnată în Țara de Jos.

    Cartea aduce în atenție și satele care au făcut parte din ocolul Bârladului, inclusiv așezări dispărute de-a lungul timpului. Prin documentele și explicațiile prezentate, cititorul poate reconstitui o parte din viața comunităților care au existat pe aceste meleaguri.

    De la formarea Moldovei la dezvoltarea târgului Bârlad

    Unul dintre meritele cărții este perspectiva amplă din care autorul privește istoria regiunii. Sunt analizate raporturile dintre populația locală și puterile care au stăpânit vremelnic teritoriul de la răsărit de Carpați, precum și influențele administrative și militare care au precedat formarea Moldovei medievale.

    Profesorul Gheorghe Gherghe prezintă și interpretări care pot stârni interesul și dezbaterea cititorilor. Formarea Moldovei este așezată în contextul retragerii tătarilor spre răsărit, al intervenției regalității maghiare și al confruntărilor pentru controlul teritoriului. Dincolo de opiniile pe care le poate avea fiecare asupra acestor procese, documentele și argumentele reunite în volum invită la o înțelegere mai nuanțată a trecutului.

    Bârladul, punct de vamă și centru comercial

    Pentru cititorul bârlădean, cele mai interesante pagini sunt, firește, cele dedicate orașului și împrejurimilor sale. Autorul arată că:

    „Prima atestare certă a Bârladului este considerată anul 1408.”

    În privilegiul acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Bârladul apare ca punct de vamă pe drumul comercial către Brăila. Această mențiune dovedește că localitatea avea deja o importanță economică și administrativă bine conturată.

    După cum subliniază autorul:

    „Ca punct de vamă, Bârladul era o localitate însemnată.”

    Documentele din secolul al XV-lea vorbesc despre o așezare organizată, condusă de un șoltuz și de pârgari, cu meșteșugari și negustori ale căror legături comerciale depășeau granițele regiunii. Relațiile cu Brașovul și existența unei administrații locale arată rolul important pe care târgul îl avea în economia Moldovei.

    Volumul readuce în atenție și contribuția oamenilor din zona Bârladului la marile evenimente ale epocii. Un exemplu este lupta de la Podul Înalt, unde, potrivit informațiilor prezentate în carte, au căzut și boieri legați de satele și văile din apropierea Bârladului.

    Astfel, istoria generală a Moldovei se întâlnește cu istoria locală, iar numele unor așezări, familii și personaje readuc trecutul mai aproape de cititorul de astăzi.

    O carte necesară pentru memoria locală

    Cartea este construită pe o bogată documentare și reușește să aducă istoria mai aproape de cititor. Nu este doar o înșiruire de date și evenimente, ci o invitație de a privi cu mai multă atenție locurile în care trăim și urmele lăsate de generațiile care ne-au precedat.

    Consider că volumul „Târgul Bârladului. Geneza și hotarul” merită să se afle în biblioteca oricărui bârlădean, dar și a celor interesați de istoria Moldovei și de evoluția comunităților locale.

    Este regretabil că o asemenea lucrare, tipărită pe cheltuiala autorului, a apărut într-un număr restrâns de exemplare. Mi-aș dori ca volumul să devină mai ușor accesibil cititorilor, bibliotecilor și instituțiilor de învățământ.

    Îi adresez felicitări și întreaga mea considerație profesorului Gheorghe Gherghe pentru efortul de cercetare și pentru contribuția adusă la cunoașterea trecutului Bârladului.

    Cunoașterea istoriei locale ne ajută să înțelegem nu doar de unde venim, ci și responsabilitatea pe care o avem față de locurile și comunitățile pe care le moștenim.

  • Cui servește boicotarea programului de împădurire cu fonduri din PNRR?

    Cui servește boicotarea programului de împădurire cu fonduri din PNRR?

    Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” și prevede acordarea unui sprijin pentru împădurire în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), “Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. Alocarea financiară totala acordată prin PNRR, pentru lucrarile destintate pentru noi suprafete

    ocupate de paduri in cadrul Investitiei I1- Subinvestiția C2/I1/S/1.A – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite în cadrul prezentului Ghid specific este de 500.000.000 Euro echivalentul a 2.474.550.000 lei.

    Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel putin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

    Programul lansat încă din data de  25 noiembrie 2022 pare cel mai bun de după 1990. Despre necesitatea de a crea noi suprafețe acoperite cu pădure nu e greu de argumentat mai ales când zi de zi vedem efectele încălzirii climatice.

    În România programul a demarat lent fiindcă a necesitat o perioadă de clarificări. Guvernul și-a trimis secretarii de stat în teritoriu pentru a oferi toate clarificările necesare. După întâlnirile cu cei interesați, întâlniri ce au avut loc la nivel de județe, s-au desprins  câteva propuneri de îmbunătățire a porgramului. Una dintre acestea a fost introducerea pe lista cheltuielilor decontabile prin program și a lucrărilor de întreținere a plantațiilor atunci când terenul propus spre împădurire aparține unei instituții de stat. Odată această măsură acceptată de Comisia Europeană se creeau premisele pentru reușita programului.

    Stupoare însă! La câteva zile după primirea veștii de la Comisia Europeană Parlamentul României adoptă Legea 236/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, lege prin care se aduce și un amendament prin care se elimină de la eligibilitate pajiștile permanente!

    Acest amendament a fost adăugat peste noapte, fără a se ține cont de faptul că Garda Forestieră a eliberat avize pentru astfel de suprafețe!  Ba mai mult, sunt proiect în diferite faze, pentru care s-au făcut cheltuieli: analize de sol, taxe mediu etc.

    Trebuie să precizez că în aceeași perioadă a intervenit și o rotație guvernamentală. Mai exact, au fost schimbări la nivel de premier și de miniștri. Totuși, nu înțeleg deloc logica pentru un astfel de demers!

    Încerc să argumentez de ce nu înțeleg logica:

    România are  4,8 milioane ha de pășuni și fânețe, cât Olanda, Elveția și Belgia la un loc. Încărcătura de animale pe pășuni este în țara noastră de 0,3 UVM/ha, adică foarte mică. O altă caracteristică a pășunilor de la noi este aceea că sunt degradate, de slabă calitate. O bună parte din aceste pășuni necesită lucrări de împădurire pentru stoparea fenomenului de degradare care nu se mai poate face prin continuarea menținerii aceeași folosințe. Oportunitatea apărută prin programul finanțat prin PNRR era o soluție bună pentru o mică parte din pășunile degradate. Ce înseamnă 56000 ha din 4,8 milioane de ha? Mai ales că o parte din cele 56000 ha vor fi și terenuri din alte categorii de folosință agricolă(arabile, livezi, vii etc).

    România se plânge de criză financiară și ANAF-ul execută firmele fără nici o milă! Programul de finanțare prin PNRR a împăduririlor înseamnă o sumă semnificativă de bani care va veni de la UE și care, atenție, în mare parte rămâne în țară! Sunt multe programe cu finanțare din fonduri europene în care, prin achiziția de tehnologii din alte state, banii se întorc sau se duc în afara României. Banii pentru împădurire înseamnă costuri pentru puieți produși în țară, plata de manoperă în țară etc. Se capitalizează și unele instituții de stat cu autofinanțare sau agenții: OSPA, ANM, APM etc.

    Și totuși parlamentarii României votează această lege! Cine să-i mai înțeleagă? Cum să mai înțelegem guvernul când adoptă măsuri de creștere a taxelor? Cum să mai înțelegem că guvernul este cu adevărat preocupat de reducerea efectelor schimbărilor climatice? Cum să mai credem în Strategiile pe care guvernele noastre le elaborează?

    De ce își bate joc România de PNRR?

    Ionel Popa, proiectant și consultant lucrări împădurire

    Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte de împădurire cu finanțare din fonduri europene pot solicita sprijin la email: popaionel68@gmail.com sau mobil 0761130399.

  • Accesarea fondurilor europene, punctul slab al României

    Accesarea fondurilor europene, punctul slab al României

    Ceea ce am putut constata luna aceasta e că am pornit cu stângul în noul ciclu financiar aferent perioadei 2021-2027 odată cu respingerea PNRR-ului. Chiar dacă ministrul Cristian Ghinea încearcă să îndulcească situația, din punctul meu de vedere lucrurile sunt grave și o să mă explic în cele ce urmează.

    Din experiența primelor două cicluri financiare România absoarbe greu fonduri europene. În perioada 2014-2020 României i s-au alocat 30.883.141.003 euro și stadiul absobției la nivelul acestei luni este de 52,67%. Și a avut la dispoziție 7 ani! Pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană a decis să împartă alocările în două. Astfel o primă alocare se va face conform acestui PNRR cu finalitate la implementare anul 2026. Va mai urma o alocare Dumnezeu știe când care să acopere întregul ciclu. De ce a apărut această împărțire? Pandemia de COVID-19 este motivul. Toate economiile țărilor UE au fost afectate mai mult sau mai puțin de pandemie și toate au nevoie de finanțare pentru redresare. Ca atare, s-a decis ca în prima parte alocările să se axeze pe finanțarea unor proiecte de redresare și reziliență. 

    Așadar România ar trebui să implementeze proiecte în cuantum de 29 miliarde euro până la finele anului 2026 aproximativ aceeași sumă alocată pentru întreaga perioadă 2014-2020.Ori noi vedem că până la această dată s-au absorbit 16,267 miliarde euro din care absorbție efectivă 13,737 miliarde euro, diferența fiind prefinanțări! 

    Faptul că s-au alocat astfel de sume la prima vedere pare entuziasmant însă asta ar fi însemnat ca România să fie foarte bine pregătită. 

    În primul rând România ar trebui să știe nevoile de finanțare în contextul legislației UE. Vedem că PNRR-ul românesc a fost dat înapoi pentru că nu am reușit să convingem experții UE că vom finaliza implementarea proiectelor până în 2026! Personal eu am mai tras semnale încă din 2019 că Guvernul României nu pare focusat pe pregătirea ciclului financiar 2021-2027.

    Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât coaliția nu funcționează! Luptele pentru funcție nu par să înceteze așa ușor! Sunt promovate pe funcții persoane care nu au competențele necesare. Uneori am senzația că cei ce dețin puterea în această perioadă nu conștientizează prioritățile României!

    Evaluatorii de la Comisia Europeană au experiență din celelalte programe naționale. Au văzut că noi am ticluit la repezeală un PNRR imposibil de implementat și ni l-au returnat. Ei au procedat corect și experții noștri ar trebui să treacă la treabă cu maximă seriozitate. Am văzut că politicienii noștri sunt pregătiți să impună PNRR-ul la Bruxelles politic. Și ei au să-l accepte! Doar că dacă România nu consumă fondurile acestea se vor redistribui. Și România nu dovedește că e capabilă a consuma fondurile. 

    Că experții noștri au dat dovadă de superficialitate la întocmirea PNRR-ului e ușor de dovedit fără a fi evaluator cu experiență. O să vă dau un exemplu.

    În ultima versiune a PNRR-ului este alocată suma de 1500 milioane euro pentru Pilonul 1, Componenta 2: I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea( https://mfe.gov.ro/pnrr/).

    Ca să consumi fondurile pentru împădurire în cadrul acestei componente ar trebui derulate cel puțin următoarele activități:

    -Identificarea perimetrelor de ameliorare și a terenurilor pentru crearea de perdele de protecție

    -clarificarea regimului juridic, întabularea și obținerea acceptului din partea proprietarilor pentru schimbarea categoriei de folosință

    -întocmirea proiectelor de împădurire și stabilirea necesarului de resurse(resurse materiale-în special puieți, umane etc), avizarea acestora

    -producerea puieților pentru plantat(poate dura 1-3 ani până ies primii puieți, depinde de specie)

    -organizarea licitațiilor pentru execuția lucrărilor

    -execuția propriu-zisă a lucrărilor care poate dura cel mai puțin 5 ani(e vorba de înființarea și întreținerea plantațiilor până la închiderea stării de masiv).

    Ne putem da seama că timpii necesari pentru realizarea și implementarea unor astfel de proiecte nu se pot încadra în termenul 2026! Și nu am luat în calcul că nu prea mai sunt firme care să execute lucrările având în vedere că aceste firme trebuie să fie acreditate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Totodată, se resimte lipsa de forță de muncă mai ales în sezonul de vegetație care să execute astfel de lucrări. 

    Iată cum se poate dovedi că România nu a pregătit PNRR-ul! Trebuie adăugat că în această perioadă România încă mai implementează proiecte din vechiul exercițiu financiar și mai trebuie adăugat că în aceeași perioadă 2021-2026 și celelalte state din UE implementează proiecte pe bază de forță de muncă din România!!! Și la ei salariile sunt mult mai atractive! De aici trebuie pornit când faci o planificare, de la resurse. 

    O ultimă observație. Are România cadrul instituțional pregătit pentru accesarea fondurilor din PNRR? Mulți dintre noi știm care este structura agențiilor care sunt implicate în accesarea fondurilor europene. Pot acestea lucra în paralel și la implementarea proiectelor din exercițiul financiar precedent și la noile proiecte? Aceleași rigurozități de formă în evaluarea dosarelor vor exista în continuare? Pentru că dacă nu se fac schimbări în proceduri, schimbări care să simplifice accesarea fondurilor, nu vom reuși mare lucru.

    Pentru a avea un PNRR consistent ar trebui conlucrare politică pentru a evita blocajele, conlucrare instituțională, selectarea persoanelor implicate pe criteriul competenței și nu cel politic etc. Altfel ne furăm căciula singuri!

    Mult succes d-le Ghinea, d-le Câțu!Vă vrem competenți!

    Ionel Popa, consultant firma DUPLICOM GRUP SRL

    Cei ce doresc sprijin pentru accesarea și implementarea de proiecte cu finanțare din fonduri europene ne pot contacta la email: duplicomgrup@yahoo.com, mobil 0761130399 sau pe site-ul https://www.duplicomgrup.ro/.

  • Despre recrutarea cozilor de topor

    Despre recrutarea cozilor de topor

    Eu sunt unul din cei ce nu se entuziasmează când aude că a fost numit un ministru care a studiat în afară. Și de-a lungul anilor nici nu a fost vreun exemplu care să-mi schimbe această atitudine. Din start, cred că un bun ministru trebuie să cunoască situația din țară cât mai bine înainte de a fi tobă de teorie. Dar și mai important, un candidat pentru o funcție în aparatul guvernamental trebuie să-și iubească țara și propriul popor! Într-un sistem politic în care sunt respectate principiile democratice și nu sunt imixtiuni din afară lucrurile cam așa se și întâmplă. Nu e cazul României, din nefericire pentru marea parte a populației. Suntem parteneri NATO, sunt membri UE, ambele presupun acceptarea unor imixtiuni în politica țării. Putem înțelege că astfel de parteneriate necesită unele sacrificii dar care este limita acestor sacrificii? Unii le spun costuri. Eu le zic sacrificii. Până unde putem merge cu concesiile făcute partenerilor noștri? Am simțit umilința în cazul Chevron…….. Am simțit umilință în cazul emigrărilor la cules sparanghel. Aproape zilnic vedem măsuri care lovesc în economia locală. Fermierii sunt umiliți anual prin aceea că li se impun standarde de multe ori absurde doar cu scopul de a fi îngenunchiați. Importurile au acaparat piața produselor agroalimentare astfel că puțin fermieri au profit din activitatea de exploatare. Cei mai mulți supraviețuiesc datorită subvențiilor care par a fi niște ajutoare sociale pentru fermieri.În 30 de ani de așa-zisă democrație nu s-au luat măsuri concrete de dezvoltare a sistemelor de irigații care să determine ca fermierii să nu mai fie la mila Domnului…. Nici IMM-urile autohtone nu sunt dorite de sistemul politic! Investițiile în antreprenoriat nu au fost priorități pentru guvernanți. Puține programe au avut impact cât de cât…. Din memorie pomenesc de ajutoarele pentru SRL-D-uri cu impact foarte scăzut și programul START UP NATION care a fost cel mai bun deocamdată dar cu uimire văd că actuala guvernare nu are aceeași părere.

    Cum poate un om de bună credință să înțeleagă evoluția atât de slabă pe calea dezvoltării economice? În România apar discrepanțe mari între programele de guvernare vehiculate în campaniile electorale și programele de guvernare de după alegeri. Care să fie cauza? Cazul Chevron e unul în care imixtiunea externă a ieșit clar la suprafață. Ne-am putut da seama că Guvernul României odată instalat nu servește interesele poporului prioritar. Apar interese din afară care își fac loc în agendele miniștrilor. Așadar interesele celor din afară se realizează pe seama unor funcționari români de rang mai mic sau mai înalt. Cum se face că mulți funcționari slujesc unor scopuri și interese străine? Iată că un răspuns ni l-a furnizat Cozmin Gușă în emisiunea „40 de întrebari cu Denise Rifai” din data de 13.04.2021. Găsiți înregistrarea la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=-gE-6ctjMhA . Urmăriți înregistrarea începând cu minutul 9:45. Ce spune Cozmin Gușă? O fundație americană din România selecta români cărora le acorda bursă în SUA. Șefa acelei fundații era o doamnă înrolată în CIA-ul american. Din rândul acelor bursieri CIA-ul recruta cozi de topor care să le deservească interesele în România. Cozmin Gușă povestește că și francezii au încercat același lucru atunci când a studiat la Paris…..

    Iată cum Cozmin Gușă devoalează cum sunt recrutați români în slujba altor state sau în slujba unor corporații străine, din rândul bursierilor. Apoi cei recrutați sunt ajutați să promoveze cât mai la vârf. Așa că să nu ne mai mire dacă un demnitar român lansează un act normativ sau legislativ strâmb! Astfel de măsuri deservesc interese străine!

  • Vlad Voiculescu între inocență și diabolism

    Vlad Voiculescu între inocență și diabolism

    Prea mare agitația după demiterea lui Voiculescu…. Nu vi se pare? Tot felul de teorii se lansează în spațiul public de parcă odată cu schimbarea acestuia ar veni sfârșitul lumii peste România! Să zicem că s-a greșit cu demiterea…..Care ar fi nenorocirea? Ministerul rămâne tot la USR-PLUS și ei pot propune o altă persoană care ar putea continua reformele începute de predecesorul dacă chiar erau așa de bune. Voiculescu rămâne în partid, poate ocupa și un alt post în Guvern. De unde atâta supărare la Voiculescu și la consilierii lui? Multă lume îi plâng de milă lui Voiculescu. Am văzut tot felul de argumente în favoarea lui, cele mai multe fără consistență sau fără un suport în ceea ce ne-a arătat cât a fost la minister. Mulți tind să-l considere o victimă inocentă…..și totuși, așa să fie? Vlad Voiculescu a lansat în spațiul public următoarea informație cu privire la decesele din cauza COVID-19: „Nu e exclus să fie câteva mii de morți în plus”(întreaga informație o puteți lectura la adresa: https://republica.ro/exclusiv-znu-e-exclus-sa-fie-cateva-mii-de-morti-in-plus-vlad-voiculescu-dezvaluie-pentru-republica-ro ). La Conferința de presă ținută ieri Vlad Voiculescu s-a victimizat mult și a avut grijă să precizeze la final: „Avem acum un ministru interimar al Sănătății. O să îl rog pe dl ministru interimar, care ocupă funcția de prim-ministru, să revadă metodologia făcută în guvernarea partidului domniei sale cu privire la raportarea deceselor din spitale COVID. Nu aș vrea să arunc cu numere, pentru că nu am reușit să documentăm.Investigația pe care am început-o arată diferențe fundamentale între ceea ce se raportează și datele reale.”

    Această informație poate cu adevărat arunca în aer guvernarea și poate duce la un haos în România. Felul cum a procedat Voiculescu nu ține de inocență, mai degrabă de diabolism! M-a dus cu gândul la parabola cu calul legat de stâlp pe care am să v-o expun:

    Un cal era legat de un stâlp, dar diavolul a venit și l-a dezlegat.

    Calul s-a apropiat de câmpul țăranului și a început să strice recolta.

    Țăranul s-a enervat, a luat o pușcă și a ucis calul.

    Apoi, proprietarul calului s-a enervat și el, a luat o pușcă și s-a răzbunat pe țăran.

    Soția a văzut acest lucru și l-a ucis pe proprietarul calului.

    Apoi fiul proprietarului de cai s-a enervat și a ucis-o pe soția țăranului.

    Vecinii l-au ucis pe acest tip și i-au ars casa …

    Oamenii l-au întrebat pe diavol: de ce ai făcut toate acestea?

    Diavolul a răspuns: Nu fac nimic greșit, doar am dat drumul calului.

    MORALA.

    Diavolul face doar niște lucruri simple și inocente, iar restul le facem noi înșine. El știe că răul este blocat în inimile noastre. De aceea, trebuie să ne gîndim cu atenție înainte de a acționa.

    Amintiți-vă: cuvântul are putere, gândiți-vă înainte de a acționa și gândiți-vă înainte de a vorbi.

    În perioada care urmează ne vom lămuri cât de diabolic a fost sau nu Vlad Voiculescu. Dorința lui de a se răzbuna pe premierul Câțu denotă că a avut și alte interese în afara interesului pentru sănătatea publică. Dacă întradevăr ții la sănătatea publică a românilor îți măsori cuvintele înainte de a destabiliza un Guvern și o coaliție de guvernare într-o astfel de perioadă pe care o traversăm noi acum. Egoismul său s-ar putea să lovească și în alianța USR-PLUS. Această alianță urmează un proces de maturizare prin participarea la guvernare. Mulți membri ocupă funcții diverse în instituții publice din România, motiv de satisfacție pentru ei. Își pot pune în practică ideile dar capătă și experiență fiind o formațiune politică relativ nouă.Dar și membrii care nu ocupă o funcție sau pentru simpatizanți, participarea la guvernare a formațiunii pe care au sprijinit-o și au votat-o e un motiv de satisfacție.

    Să sperăm că politicienii noștri vor avea înțelepciunea necesară pentru a ieși din criză mai ales că avem un context intern dar și internațional atât de dificil.

  • Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

    Oportunități de finanțare.Fii pe fază!

    După ce a stat o lună de zile în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

    Despre program găsiți detalii la adresa : https://mfe.gov.ro/pnrr/ .

    Cum a apărut acest program? Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

    În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

    Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

    Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în etapa negocierii planului elaborat cu Comisia Europeană.

    Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

    PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

    PNRR are la bază 6 piloni principali:

    1. Tranziția spre o economie verde;
    2. Transformarea digitală;
    3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
    4. Coeziunea socială și teritorială;
    5. Sănătate și reziliență instituțională;
    6. Copii, tineri, educație și competențe.

    Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

    MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

    PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

    • Transportul
    • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
    • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
    • Agricultura și dezvoltarea rurală
    • Sănătate
    • Educație
    • Mediul de afaceri
    • Cercetare, inovare, digitalizare
    • Îmbunătățirea fondului construit
    • Reziliență în situații de criză

    La prima vedere planul pare foarte mobilizator!

    De această dată nu vreau să fiu critic chiar și numai pentru faptul că perioada de consultare publică s-a terminat! Așteptăm validarea din partea Comisiei Europene! Mai important decât toate va fi felul cum Guvernul va organiza accesarea acestor fonduri. Fiind la al treilea ciclu de finanțare din fonduri UE(la care se adaugă perioada de preaderare), România ar trebui să arate că a învățat câte ceva. Va fi mult de lucru și e nevoie de organizare, multă organizare din partea instituțiilor statului, în primul rând! Și firmele ar trebui să-și gândească strategii luând în calcul oportunitățile de finanțare din acest Program.

    Vă stăm alături oferindu-vă servicii de consultanță.

    Cei ce sunt interesați de acest Program, atât APL-uri cât și ONG-uri sau firme private, ne puteți contacta la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup, https://duplicomgrup.ro/